Încrederea, caracteristica oamenilor inteligenţi

1042

Sigur te-ai întâlnit cel puţin o dată cu persoane care au o încredere naivă în oameni. Sau poate că ești una dintre ele. În general, aceste persoane sunt asociate un nivel mai scăzut de inteligenţă. Cercetători de la Universitatea Oxford au publicat un studiu care contrazice această părere.

În cadrul studiului publicat în jurnalul PLOS ONE, cercetătorii au ajuns la concluzia contraintuitivă că persoanele cu un grad mai ridicat de inteligenţă au un nivel de încredere generalizată mai mare. Cercetătorii definesc încrederea generalizată ca fiind creditul acordat persoanelor necunoscute, spre deosebire de încrederea particulară, care se referă la persoanele apropiate, ca de exemplu familia sau prietenii.

Ideea unei cercetări de acest fel a pornit de la observaţia că, în statele cu un nivel mai ridicat de încredere, instituţiile publice funcţionează mai bine, iar nivelul de creștere economică este mai ridicat. Aceste două elemente fiind asociate unor societăţi a căror populaţie are un nivel de inteligenţă mai ridicat, Noah Carl și Francesco Billari de la Universitatea Oxford au presupus că trebuie să existe o legătură între încredere și inteligenţă.

Datele pe baza cărora au ajuns la această concluzie provin din mai multe chestionare realizate o dată la un an sau doi de General Social Survey, începând cu anul 1972. Aceste chestionare analizau diferite aspecte sociale, inclusiv încrederea generalizată și inteligenţa, dar nu au existat studii care să le coreleze pe cele două.

Chiar și după eliminarea altor factori precum genul, naţionalitatea sau poziţia socială, rezultatele au arătat o corelare semnificativă între inteligenţă și încredere generalizată.

După concluziile surprinzătoare, cercetătorii au pornit în căutarea unor explicaţii. Una dintre ele ar fi că persoanele inteligente au capacitatea de a analiza mai ușor caracterul unui om, așa că din start nu intră în contact cu oameni care ar putea să le trădeze încrederea. Admit însă că pot exista și alte explicaţii, pentru care sunt necesare mai multe studii.

Nevoia unor studii mai precise vine și din minusurile cercetării. Deși inteligenţa era evaluată pe baza unor teste de limbaj, ale căror rezultate au fost confirmate de comparaţia cu rezultatele testului IQ foarte bine pus la punct folosit de armata americană, evaluarea nivelului de încredere generalizată era mai puţin precisă. Aceasta era evaluată doar pe baza unei întrebări, care se referea la percepţia persoanelor chestionate asupra felului în care acordă încredere.

Totuși, implicaţiile unui astfel de studiu sunt foarte mari, susţine Noah Carl. Încrederea este asociată cu un grad mai ridicat de fericire și cu o sănătate mai bună. Așadar, rezultate sigure în analiza încrederii sociale se pot răsfrânge asupra politicilor guvernamentale sau activităţilor fundaţiilor de caritate. Francisco Billari concluzionează cercetarea sa, spunând că „guvernele, grupurile religioase și alte organizaţii civice ar trebui să încerce să cultive mai mult încrederea în cadrul societăţii”.