Libertatea presei, pusă la colţ în România

13

Autorităţile şi politicienii români au promovat, în 2010, iniţiative legislative care au avut un impact negativ asupra libertăţii presei, conform Agenţiei de Monitorizare a Presei (AMP). Numărul acestor iniţiative a crescut în anul precedent, comparativ cu 2009.

Concluzia a fost prezentată ieri, cu ocazia publicării raportului „Libertatea presei în România 2010". Autorii raportului arată că s-a conturat un climat de instabilitate şi compromis în lumea presei, pe fondul instabilităţilor şi dificultăţilor financiare, informează Mediafax.

„Există o tentaţie a politicianului de a prelua controlul asupra presei. Ele vor exista etern şi vor fi formulate mai civilizat sau mai stupid, în funcţie de disponibilităţile intelectuale", a declarat Mircea Toma, preşedintele AMP.

Raportul AMP arată că tirajele mai multor ziare din România s-au înjumătăţit în 2010 faţă de anul 2009. În ultimii 2 ani, au fost închise peste 60 de ziare locale, au fost concediaţi cca. 6.000 de angajaţi din domeniul presei şi au dispărut de pe piaţă mai multe ziare centrale, inclusiv arhivele online ale acestora, care constituiau nişte resurse utile.

S-a înregistrat, în 2010, o migraţie fără precedent a jurnaliştilor de la o instituţie de presă la alta. Raportul arată că mass-media a fost supusă atât unor presiuni politice, cât şi unor presiuni economice. Jurnaliştii au continuat să fie ţinte ale ameninţărilor, insultelor, intimidărilor şi agresiunilor. Principalii agresori ai jurnaliştilor, în 2010, au fost politicienii, funcţionarii publici şi poliţiştii. Autorii raportului au semnalat că procesele intentate de jurnalişti agresorilor sunt tergiversate şi abundă de obstacole birocratice.

România este deficitară şi în ceea ce priveşte accesul presei la informaţiile de interes public. Deşi termenul legal pentru obţinerea informaţiilor de interes public este de 24 de ore, raportul arată că autorităţile îngreunează prin diverse obstacole birocratice accesul la astfel de informaţii.

Raportul aduce în discuţie etica profesională, indicând că în 2010 o serie de evenimente tragice, precum moartea unor persoane celebre, au fost transformate în spectacole mediatice. În unele cazuri, rudele şi prietenii acestor persoane au fost aproape hărţuiţi şi implicaţi în schimburi de replici neplăcute.

Raportul „Libertatea presei în România 2010" a fost făcut public în perspectiva Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei care este sărbătorită azi, 3 mai.

Organizaţia Freedom House a publicat raportul „Freedom of the Press 2011: A Global Survey of Media Independence" şi atrage atenţia că s-a înregistrat o scădere considerabilă a libertăţii presei în ţări precum Mexic, Ungaria, Egipt, Ucraina şi Turcia. Primele 10 poziţii în topul ţărilor în care libertatea presei a fost afectată major sunt ocupate de Belarus, Turkmenistan, Uzbekistan, Iran, Myanmar, Cuba, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Libia şi Coreea de Nord. Acestea sunt ţări în care cetăţenii au acces restricţionat la informaţii de interes public şi în care ziarele şi diversele publicaţii sunt „o portavoce a regimului".

„Deşi ne aşteptam, din păcate, la medii restrictive şi periculoase pentru jurnaliştii din ţări cu regimuri nedemocratice precum cele din Orientul Mijlociu şi fosta Uniune Sovietică, în acest an ne-a tulburat în special deteriorarea libertăţii presei în state cu democraţii tinere sau şovăielnice precum Mexic, Ungaria şi Thailanda", a declarat David Kramer, directorul executiv al Freedom House.

O evoluţie pozitivă s-a înregistrat însă în Republica Moldova care a trecut într-un singur an de la statutul de ţară fără presă liberă la cel de ţară cu presă parţial liberă. Statutul presei din România în raportul celor de la Freedom Press este cel de „parţial liberă".

Libertatea presei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, doar unu din 6 oameni, în lume, având acces la o presă liberă şi independentă, notează Freedom House.

Freedom House este o organizaţie pentru libertatea presei şi drepturile omului, cu sediul în Washington.

(Foto: novinite.com)