Lumea iubește tot mai mult, dar doar pe sine

497

Iubirea exagerată de sine, cultul pronunţat pentru propria personalitate și sentimentul că totul ni se cuvine sunt câteva dintre aspectele care caracterizează „epidemia de narcisism" ce se răspândește, în special printre tineri. De ce? „Noi am crescut într-o vreme în care viaţa se învârte doar în jurul sinelui", este de părere scriitorul Andrew Cohen, comparând generaţia sa (baby-boom) cu cele anterioare.

Încă de când era copil, cei din jurul său i-au insuflat această atitudine centrată asupra propriei persoane, povestește Cohen pentru Big Think. De la părinţii care i-au oferit libertatea de a face orice îi crea plăcere și fericire până la profesorii din școală, „niciunul nu mi-a spus că poate am o obligaţie de a-i ajuta pe cei mai puţin avantajaţi decât mine”.

Cohen consideră că narcisismul poate fi descris ca o „epidemie culturală”, iar persoanele caracterizate de această trăsătură „se uită întodeauna la imaginea lor în oglinda propriei minţi”.

Milenialii — generaţia cea mai „lovită” de microbul narcisismului?

Experţii au observat că Generaţia milenialilor sau Generaţia Y (persoanele născute în perioada anilor ’80 și ’90) se distinge prin personalitatea narcisistă, concentrată asupra cultului propriei persoane. Potrivit cifrelor publicate de Insititutul Naţional de Sănătate din SUA, persoanele de 20 și ceva de ani au un risc chiar și de trei ori mai mare de a dezvolta tulburări de personalitate narcisistă, în raport cu cei care au peste 65 de ani, scrie TIME.

Și alte studii au scos în evidenţă faptul că Generaţia milenialilor este tot mai concentrată asupra sinelui și mai puţin interesată de lucrurile din jur și de binele colectiv. O cercetare publicată în Journal of Personality and Social Psychology arăta că implicarea în acţiuni caritabile sau cauze sociale, politice sau ecologice ori aspirarea către o profesie centrată pe ajutorare sunt lucruri care nu prezintă un interes crescut pentru tinerii Generaţiei Y. Pe de altă parte, interesele lor se concentrează în jurul imaginii, a bunurilor materiale și a faimei.

Consecinţele acestui mod de gândire se văd mai târziu, susţine prof. Paul Harvey, de la Universitatea din New Hampshire. El este de părere că acest „sentiment de umflare în pene a sinelui” care caracterizează tânăra generaţie se va transforma în „așteptări nerealiste” și „dezamăgire cronică”.

Cine e de vină pentru răspândirea narcisismului?

„Creșterea narcisismului pare că s-a accelerat aproximativ după 2005 sau 2006, ceea ce corespunde perioadei apariţiei site-urilor de socializare”, a declarat pentru Catalyst prof. Jean Twenge, autoarea cărţii Generation Me: Why Today’s Young Americans Are More Confident, Assertive, Entitled–And More Miserable Than Ever Before.

Legătura dintre mediul online și cultul personalităţii pare îndreptăţită, dacă luăm în considerare popularitatea de care s-a bucurat termenul „selfie” în anul 2013, când a fost desemnat „cuvântul anului” de Oxford Dictionaries. Trendul este privit de mulţi drept o expresie a vanităţii. Mulţi văd selfie-urile ca acte de egocentrism și ca strigăte după atenţie”, a declarat dr. Pamela Rutledge, directorul Organizaţiei Media Psychology Research Centre din Boston, pentru BBC. Alţii o percep însă ca pe o formă de exprimare și un mod de a spune o poveste. „Este mai degrabă legat de un moment și de o poveste decât de o fotografie. Nu are legătură cu a fi frumos”, a declarat Frédéric della Faille, fondatorul serviciului de photo-sharing Frontback, pentru NY Times.

Prof. asistent Shawn Bergan, de la Universitatea de Stat Appalachian, care a analizat asocierea dintre personalitatea narcisistă a tinerilor Y și utilizarea reţelelor sociale, nu este însă de acord că aceste canale online au încurajat atitudinea narcisistă între tineri. „Cercetarea noastră sugerează că folosirea reţelelor de socializare nu este un indicator al narcisismului, ci un produs al timpurilor”, susţine Bergan, citată de Discovery.

Pe baza dovezilor existente din domeniul psihologiei cu privire la dezvoltarea psihică a copiilor, ea a explicat că personalitatea este instaurată la vârsta de 7 ani. Totodată, ea argumentează că un individ își poate crea un cont pe Facebook doar după 13 ani, iar majoritatea userilor acestei reţele au peste 18 ani. În plus, experta adaugă că „ceea ce nu este luat în considerare e faptul că acel copil tăcut și umil întâlnit pe stradă folosește, de asemenea, Facebook”.

Nu numai evoluţia tehnologică are putere de influenţă asupra dezvoltării narcisismului. Prof . Twenge este de părere că atitudinea centrată asupra propriei persoane a fost promovată și de alţi factori, precum modelele promovate de media, educaţia de acasă sau accesibilitatea creditelor bancare.

Părerea sa este împărtășită și de David French, consilier senior la Centrul American de Drept și Justiţie din SUA, într-un articol pentru Christian Post. El pune atitudinea egoistă și narcisistă a tinerilor pe seama învăţăturilor oferite de părinţi, dar și pe fondul creșterii creditelor la bănci, un fenomen care le-a arătat că oricine poate obţine cu ușurinţă ceea ce-și dorește, chiar dacă nu își permite.

Deși este important ca fiecare dintre noi să înveţe să se accepte și să fie fericit cu el însuși, experţii în domeniu subliniază pericolele pe care le ascunde depășirea graniţelor acestei iubiri de sine, către narcisism. Așa cum sublinia Andrew Cohen, tendinţa de a considera că toate lucrurile se învârt în jurul propriei persoane poate conduce la crearea unor „relaţii materialiste” atât cu cei din jur, cât și cu viaţa.