Matematica altruismului și erorile ei

624

Demonstraţiile de altruism în viaţa de zi cu zi a fiecăruia dintre noi sunt atât de rare, încât rămâne unul dintre comportamentele cel mai greu de explicat din punct de vedere știinţific. Ce este altruismul și de unde vine? De ce „răsare" doar în anumite situaţii și pot acestea fi predictibile?

George Price a încercat să răspundă acestor întrebări printr-o ecuaţie matematică, bazată pe munca mai multor oameni de știinţă, în special biologi. În 1967, Price, specialist în socio-biologie, psihologie evoluţionistă și altruism, a descoperit teoria lui William Donald Hamilton, care a scris o ecuaţie ce explica că un organism poate adopta un comportament altruist dacă va duce la creșterea șanselor de reproducere a celor mai apropiate rude. Price a modificat ecuaţia, lărgindu-i orizontul. El a explicat că legăturile genetice puternice determină ca organismele să adopte comportamente altruiste unele faţă de celelalte, iar cu cât legătură genetică este mai slabă, mai îndepărtată, cu atât acest comportament se dizolvă. De exemplu, în cazul unei specii care are nevoie de doi părinţi pentru a se reproduce, comportamentul altruist va fi îndreptat doar spre părintele biologic, fraţii buni sau copii, fiindcă doar în aceste rude se poate găsi 50% din codul genetic al organismului original. Deci, dacă acesta ar muri în urma unui act altruist, tot ar putea să își propage moștenirea genetică, cât timp cel puţin două rude de gradul întâi ar fi salvate.

Teoria, considerată și până în ziua de azi de către biologii evoluţioniști, cel mai bun model matematic pentru descrierea felului în care funcţionează altruismul și selecţia naturală, sugerează în definitiv că altruismul este de fapt un act egoist, fiind doar o adaptare a organismelor pentru a-și proteja moștenirea genetică. Conform spuselor lui Oren Harman, autorul care a scris biografia lui Price în 2010, această implicaţie a lucrării sale a fost prea greu de digerat pentru Price, care s-a trezit în postura celui care a desfiinţat bunătatea umană.

Lee Dugatkin, profesor de biologie la Universitatea Louisville, crede că acest gând a fost un factor determinant pentru schimbarea majoră care a urmat în viaţa lui Price, scrie BBC. În vara anului 1970, Price s-a convertit la creștinism și a început să studieze Biblia, publicând și un eseu, „The Twelve Days of Easter”, în care argumentează că evenimentele care s-au petrecut în jurul morţii lui Iisus, în Săptămâna Paștelor, s-ar fi întins pe mai multe zile decât se crede. Mai târziu a renunţat și la asta și și-a dedicat viaţa îngrijindu-i pe săraci. „Avea de gând să arate că oamenii sunt singura specie care își pot depăși natura. Și avea să facă asta devenind un altruist pur”, spune Harman. Price și-a cheltuit toţi banii ajutându-i pe săraci, alcoolici și cei fără casă, pe care îi caza la el. Cu toate astea, mulţi profitau de el iar asta l-a afectat. În definitiv, fără bani, și-a pierdut și casa și s-a văzut în imposibilitatea de a continua munca caritabilă. În iarna lui 1975, Price și-a luat viaţa.

Povestea lui Price este cu adevărat tragică, dar se extinde asta și la natura umană? Samir Okasha, profesor de filosofie a știinţei la Universitatea Bristol crede că nu. „Ideea teoriei evoluţioniste cum că altruismul este egoism deghizat este cel puţin îndoielnică”, citează BBC. La anumite specii comportamentul este determinat genetic, dar acesta nu este cazul oamenilor și Okasha dă exemplu sutele de diferenţe între normele sociale din diferite ţări, dar și schimbările de la o generaţie la alta, chiar și în aceeași cultură. „Dacă vrem să înţelegem comportamentul trebuie să știm că, prin definiţie, biologia face parte din el, dar nu este explicaţia completă pentru complexitatea condiţiei umane”, citează BBC.

Biologul Frans de Waal scrie pe BigThink.com că teoria lui Price nu face decât să evidenţieze cât de mult eșuează evoluţionismul în a explica altruismul câtă vreme găseşte o justificare doar pentru comportamentul bun faţă de cei din familia noastră. Cum rămâne atunci cu adopţia? se întreabă Waal. De ce ai investi o viaţă întreagă în cineva care nu este legat genetic de tine? Ca biolog specializat în studiul primatelor, Waal observă o paralelă şi în lumea cimpanzeilor, care uneori adoptă pui orfani, care altfel ar muri pentru că nu ar avea de la cine să înveţe să mănânce.

Ecuaţia matematică a lui Price nu explică nici altruismul între persoane care nu au nici legătură genetică, nici emoţională și nici nu au ce câștiga de pe urma acţiunilor lor. Explicaţia evoluţionistă a altruismului nu îl poate explica pe „bunul samaritean”, de care mai citim câteodată în ziare, auzim la știri, sau chiar ne întâlnim faţă în faţă. Nu îl poate justifica pe bunicul Dobri, un bătrân din Bulgaria, care străbate zeci de kilometri pe jos din satul său natal către capitala Sofia, pentru a cerşi, pentru ca apoi să ajute alţi nevoiași cu banii primiţi de la trecători.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.