Micuţa Emilie, o poveste sfârşită prea devreme (Video)

286

Numele ei era Emilie Parker. Avea şase ani, părul lung şi blond, ochii albaştri şi zâmbea dulce. Aşa începe reportajul NPR despre unul dintre cei 20 de copii ucişi în atacul de la şcoala Sandy Hook, din Newtown.

Emilie era un copil cuminte, aşa şi-o va aminti mereu tatăl ei, Robbie Parker. Acesta spune că fetiţei îi plăcea să încerce lucruri noi, cu o singură excepţie: mâncărurile. Era deşteaptă şi avea o imaginaţie bogată. O micuţă artistă care ducea peste tot cu ea carioci şi creioane colorate.

„Nici nu ştiu de câte ori Emilie, văzând că cineva e trist sau frustrat, se ducea repede, lua o bucată de hârtie şi îi făcea un desen sau îi scria un mesaj încurajator," îşi aminteşte tatăl ei.

Parker spune că fetiţa lui avea un dar – era foarte empatică, mai ales când venea vorba de surorile ei mai mici (de 3 şi 4 ani). Le era mentor: ea o învăţase pe sora mijlocie să citească şi pe cea mică să facă vaporaşe. Iar ele, surprinzător, „se duceau la ea când aveau nevoie de o mângâiere," povesteşte Parker. „De obicei asta e ceva ce mama sau tata sunt chemaţi să facă. Însă era foarte drăguţ să le văd cum, când una dintre ele se lovea, sau se supăra, se ducea fuguţa la Emilie ca să o apere, să o îmbrăţişeze sau să îi dea un pupic."

Parker şi-a reţinut cu greu lacrimile în faţa reporterilor CNN: „E un om incredibil şi sunt binecuvântat să fiu tatăl ei".