Adolescenţii din medii familiale pozitive, mai puţin predispuși la depresie

181

Adolescenţii care au crescut într-un mediu familial coeziv, neconflictual, sunt mai puţin susceptibili la simptome de depresie între adolescenţă și vârsta de mijloc, potrivit unui studiu care a urmărit legătura dintre dinamica familiei și apariţia depresiei.

„Coeziunea familiei și un nivel scăzut de conflict între părinţi și copii nu numai că protejează adolescenţii de depresie în perioada sensibilă și vulnerabilă a adolescenţei, dar și facilitează sănătatea mintală de-a lungul vârstei adulte, până la vârsta de mijloc”, a declarat Ping Chen, de la Universitatea din Carolina de Nord, campusul din Chapel Hill.

Studiul a arătat că femeile beneficiază în mai mare măsură de relaţiile familiale pozitive, în special în adolescenţă și la începutul celui de-al doilea deceniu de viaţă, în timp ce efectele benefice ale unei familii armonioase persistă mai mult timp în cazul bărbaţilor.

Adolescenţii care au participat la studiu au fost chestionaţi în privinţa eventualelor conflicte părinte-copil și a discuţiilor purtate cu părinţii pe marginea comportamentului, dar și în legătură cu frecvenţa situaţiilor în care s-au simţit înţeleși de familie sau au participat la activităţi distractive împreună.

Cercetătorii au constatat că adolescenţii dintr-un mediu neconflictual au dezvoltat sentimente pozitive, care i-au ajutat să se descurce în diverse situaţii, în timp ce adolescenţii care n-au beneficiat de un climat familial pozitiv au dezvoltat sentimente negative, o stimă de sine scăzută și o capacitate redusă de a face faţă stresului.

„Acest studiu nu poate determina dacă relaţiile părinte-copil provoacă depresie sau nu și nici motivul pentru care cele două variabile sunt legate. Cu toate acestea, sugerează că relaţiile sănătoase de familie oferă sprijin social și pun baze în creier și corp pentru un răspuns sănătos la situaţii stresante. Astfel, adolescenţii și adulţii tineri pot gestiona mai ușor stresul și se pot recupera mai rapid în urma lui, ceea ce contribuie la evitarea depresiei”, a subliniat Rebecca Dudovitz, cercetătoare la Școala de Medicină „David Geffen”, Universitatea din California, campusul din Los Angeles.

În același timp, mulţi factori intervin în ecuaţia depresiei, a punctat Ping Chen, așa că relaţiile familiale nu sunt decât una dintre piesele unui puzzle mai complicat, care poate include factori precum genetica, abuzul sau unele boli grave.

„Adolescenţii din familii mai puţin coezive nu trebuie să fie sortiţi depresiei pe viaţă. Ei ar putea să găsească alte surse de sprijin social și să câștige abilităţi de a gestiona stresul cu ajutorul altor conexiuni sociale – prieteni, instituţii religioase și de altă natură și comunitatea locală”, a concluzionat cercetătorul.

În ultimii ani, depresia a început să facă victime de vârstă din ce în ce mai mică, fenomen foarte rar întâlnit în urmă cu doar două decenii. În Marea Britanie, 80.000 de copii suferă de o formă gravă de depresie, o zecime dintre aceștia fiind sub 10 ani. Potrivit estimărilor oferite de Societatea Americii pentru Axietate și Depresie, între 2 și 3% dintre copiii americani suferă de tulburări depresive majore.

Între cauzele creșterii problemelor de sănătate mintală în rândul copiilor se numără presiunea crescândă a performanţei școlare, interacţiunea cu mediul online și modul în care mass-media promovează imaginea corpului uman, susţine psihologul Ewan Gillon, director al First Psychology Scotland.