De la logos la imago. Când imaginea are ultimul cuvânt
Deși se pot produce schimbări în forma și în materia cărţilor, totuși, în esenţa și în funcţionalitatea sa, „cartea va rămâne ceea ce este”[1]. Aceasta este opinia celebrilor oameni de litere Jean-Claude Carrière[2] și Umberto Eco[3], exprimată în 2009, într-o serie de dialoguri sub titlul: Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi.
La bine și la greu – cum să iubești o viaţă întreagă
„Căsnicia este o carte în care primele capitole sunt scrise în poezie, iar următoarele, în proză.” (Beverley Nichols)
Ultramaratonul: corpul, mintea și inima
Aș fi putut vorbi cu dr. Oliver Glanz despre foarte multe lucruri: familia sa cosmopolită, criza și decizia credinţei, metode de avangardă în studiile religioase și câte altele. Doar este profesor de teologie la Universitatea Andrews, din Michigan, Statele Unite. Dar am ales să discut despre drumuri de munte și curse extrem de lungi. Cu...
Leacuri pentru singurătate
Trăim într-o perioadă a istoriei care pare să ne fi conectat în toate modurile posibile. Credem că sunt puţini cei care nu au pe nimeni cu care să socializeze.
Un joc al vieţii
„Circumstanţele nu contează atunci când ai un vis.“ Acesta pare să fie mesajul central al poveștilor celor care au reușit în ciuda unor obstacole inimaginabile. Se pot naște însă visuri în mijlocul luptei pentru supravieţuire, în depravare și mizerie? Și, chiar dacă se nasc, au vreo șansă de supravieţuire?
Depresia lovește de la vârste tot mai mici
Doar cu două decenii și jumătate în urmă, depresia și alte tulburări ale sănătăţii mintale erau aproape necunoscute la copii și, de asemenea, ignorate în unele cazuri.
Un singur bilet la loterie și un final neașteptat
Fie că recunoaștem sau nu, viaţa ne este condiţionată de bani. Majoritatea am spune că mai degrabă de absenţa lor. Puţini sunt cei care reușesc să se smulgă de sub mirajul lor, iar și mai puţini sunt cei care și-i doresc doar pentru a-i oferi. Printre aceștia din urmă se numără și Rachel Lapierre.
Cum să îţi croiești prieteniile dintr-un material care rezistă
Vârtejul de activităţi și termene-limită în care ne aruncă viaţa de adult ne face adesea refractari la apropiere. Abandonăm vechi prietenii și neglijăm construirea de noi relaţii, până când, inevitabil, vine și ziua în care începem să ne simţim apăsaţi între zidurile de singurătate pe care le-am ridicat cu mâinile noastre.
Singur (și fericit) – un statut tot mai frecvent în societatea modernă
Numărul persoanelor singure a crescut vertiginos în ultimele decenii în aproape 40% dintre ţările lumii. Deși unii se plâng de discriminarea economică la care sunt supuși, mulţi dintre cei care au ales acest stil de viaţă cred că sunt în posesia unui loz câștigător în alte segmente ale vieţii lor.
Ce fel de copii modelăm din cuvintele noastre
„Felul în care le vorbim copiilor devine vocea lor interioară.” (Peggy O’Mara)
Dincolo de ce pot ochii vedea
Sunt momente în care simţim că viaţa e grea şi că unele provocări sunt peste puterile noastre. Dacă privim însă în jurul nostru, la oameni precum Ben Underwood, realizăm că suntem prea puţin conştienţi de darurile pe care le-am primit, dar şi de puterea imensă de a ne bucura de viaţă chiar şi atunci când...
De ce ne pierdem prietenii?
„A merge cu un prieten prin întuneric este mult mai bine decât a merge singur prin lumină.” (Hellen Keller)
Invazia gândurilor care ne amână fericirea la nesfârșit
Slaba concentrare a minţii asupra a ceea ce trăim într-un moment anume are darul de a umbri fericirea unei zile, chiar și atunci când subiectul gândurilor călătoare e unul cât se poate de agreabil.
Singura moarte care poate fi evitată
„Dacă există ceva mai sfâșietor decât un trup care se prăpădește din lipsă de pâine, acela e un suflet care se stinge din lipsă de lumină.“ (Victor Hugo)
Marile efecte ale micilor acte de bunătate
Un act neașteptat de bunătate ne poate schimba ziua, dacă suntem destinatarii lui, dar și dacă suntem cei care îl iniţiază. Iar schimbarea poate reverbera dincolo de graniţele unei zile, pentru că, măsurându-le prin efectele lor, actele de bunătate nu sunt vreodată, dincolo de limbajul care le-a consacrat, cu adevărat mici.
Cum să iubești obstacolele din viaţa ta
Lucrurile nu merg întotdeauna cum vrem noi. De mici am învăţat asta, dar ne deranjează la fiecare pas. Are vreun sens să privim obstacolele din viaţa noastră cu ochi buni?
Râsul, calea spre o sănătate mai bună
Ne naștem echipaţi pentru a râde. Bebelușii încep să râdă pe la vârsta de 3 luni – cu mult înainte de a vorbi.
De ce ne fac complimentele ziua mai bună
Când ne gândim la multitudinea de sarcini dintr-o nouă zi, fiecare dimineaţă poate fi o provocare pentru mobilizarea resurselor noastre; un test combinat de viteză și rezistenţă sau o cursă contracronometru cu obstacole cunoscute, dar și cu probe surpriză, care ne copleșesc câteodată.
Povești cu final fericit | Cum să nu abandonăm drumul în ciuda obstacolelor
Dacă pentru anumiţi oameni, confruntarea cu suferinţa este tangenţială, pentru alţii însăși viaţa poate fi un șir îndelung de lovituri dureroase. Cu toate acestea, experienţa demonstrează că reabilitarea este posibilă chiar și atunci când omul pare a fi ajuns la capătul puterilor.
Lumina ochilor închiși
Christian Record Services este singura editură care pregătește materiale în limbajul Braille, fiind gratuite și accesate de 100.000 de persoane în fiecare an.
Dincolo de masca furiei
Mii de strigăte de ajutor se ascund în fiecare zi în spatele violenţei extreme sau al revoltei. Puţine dintre ele depășesc zidul indiferenţei și al prejudecăţilor noastre, iar și mai puţini dintre cei care au nevoie primesc a doua șansă. Povești ca cea a lui Sephton Henry arată ce înseamnă să oferi ajutor chiar și...
