Calitatea rezultatelor statistice nu garantează interpretarea lor corectă și nici utilizarea lor într-un mod care să nu aducă prejudicii adevărului.

Descoperă colecţia de analize ST pe tema gândirii critice.

Nu doar statistica tendenţioasă este cea care poate aduce prejudicii adevărului. „Utilizarea tendenţioasă a statisticii de calitate” poate avea rezultate similare. Există două mecanisme principale: primul se referă la inabilitatea utilizatorului datelor statistice de a înţelege și explica însemnătatea reală a acestora (inabilitate agravată de tendinţa individului de a selecta statistici care îi susţin prejudecata[1]), iar al doilea se referă la utilizarea tendenţioasă a rezultatelor statistice cu scopul de a duce în eroare, de a manipula. Vom analiza în continuare câteva situaţii care ilustrează pe rând utilizarea greșită, involuntară, apoi voluntară, a statisticilor de calitate.

Autodiagnosticarea – un real pericol

Să ne îngrijorăm pentru sănătatea noastră sau a celor dragi este un lucru firesc. Cu 20 de ani în urmă, să apelăm la un medic era ceva firesc în momentul în care simptomele unei presupuse boli interferau cu activităţile desfășurate. În prezent, la apariţia oricărui simptom, suntem tentaţi să cercetăm în mediul online care sunt bolile caracterizate de aceste simptome și, uneori, chiar să ne autodiagnosticăm. Astfel, unii dintre noi pot ajunge convinși că suferă de boli specifice doar junglelor amazoniene… Ce anume duce la această situaţie? Printre altele, statisticile medicale, corecte și de calitate de altfel, dar care, studiate de o persoană neavizată și fără studii medicale, pot duce la o autodiagnosticare greșită. O simplă durere de cap apare și pe lista cu simptome asociate existenţei unei tumori cerebrale, dar și unei simple răceli.

Este deci corectă statistic asocierea durerii de cap cu tumorile cerebrale. Dar, în același timp, este corect și faptul că tumorile cerebrale apar doar la 0,002% din populaţie. Pe lângă aceasta, diagnosticarea nu se poate face pe baza unui singur simptom. Este necesară o imagine de ansamblu, studiată de un specialist.[2]

Efectele folosirii incorecte a datelor medicale statistice în vederea autodiagnosticării sunt neplăcute și complexe: medicii, adesea în prima parte a consultaţiei, trebuie să se lupte cu preconcepţiile pacienţilor, iar acest fapt dăunează procesului de diagnosticare, dar și stării generale a pacientului (practica de documentare online pe probleme medicale duce adesea la o utilizare greșită involuntară a statisticilor de calitate și este una din principalele cauze ale anxietăţii omului modern).[3]

Necesitatea argumentelor

Michael Shermer, în cartea The Believing Brain (Creierul credul), susţine că oamenii mai întâi își formulează păreri, convingeri și abia apoi găsesc dovezi cu care să le susţină. Astfel, suntem tentaţi să alegem statisticile convenabile, iar în jurul acestora să construim interpretări care să ne susţină convingerile. Acestea pot fi transformate într-o „fixaţie permanentă a psihicului unei persoane”[4].

Această necesitate de justificare a părerilor și convingerilor proprii poate fi și voluntară, și involuntară. În cazul mecanismului involuntar, subconștientul este cel care deţine controlul (vom reveni la acest mecanism și vom analiza modurile de a-l neutraliza și de a ne îndrepta către o analiză și o gândire corectă).

Interesant este cazul mecanismului voluntar, când utilizatorul datelor statistice este conștient de nevoia sau de impulsul său de a găsi argumente în favoarea convingerilor și ideilor sale. Este ca în cazul „gândirii pozitive”, atunci când oamenii încearcă să vadă doar lucrurile bune din viaţă.

Dar, așa cum spune Andrei Pleșu[5], gândirea pozitivă este opusul gândirii. Nu poţi să pretinzi că gândești dacă preferi să vezi doar ceea ce te interesează. Extrapolând, analizarea datelor statistice în interiorul paradigmei construite de noi este opusul gândirii, iar pentru o analiză și înţelegere corectă este necesară o schimbare de paradigmă, disponibilitatea de a învăţa și de a trage concluziile corecte.

Mirajul investiţiilor sigure

Utilizarea tendenţioasă, deci voluntară, a statisticii de calitate are loc foarte des în domeniul bursier. Ni se prezintă niște rezultate fantastice, obţinute într-un timp scurt, pretinzând că aceste rezultate au fost obţinute datorită priceperii investitorilor. Rezultate statistice superbe pentru cei care au reușit. Dar stau lucrurile într-adevăr așa? Ne este prezentat tot adevărul? Rezultatele acestea sunt la dispoziţia unui număr mare de investitori sau doar la dispoziţia unui mic procent dintre aceștia?

Profesorii Laurent Barras, Olivier Scaillet și Russel Wermers au studiat activitatea a 2.076 de manageri de fonduri (1975-2006), iar concluzia lor a fost că „99,4% dintre acești manageri nu dovedeau niciun fel de competenţă în selectarea acţiunilor”, 2,4% erau competenţi pe termen scurt și „doar 0,6% au bătut indicele bursier în tot intervalul de timp, un rezultat pe care profesorii l-au descris ca «statistic nediferit de zero».[6] Citind aceste statistici, mirajul investiţiilor sigure dispare.

Statisticile decupate

Există posibilitatea ca statisticile să fie prezentate parţial. „Din întâmplare” să dispară o parte importantă a acestora. Adesea sunt citate studii care au arătat legături între consumul de vin roșu și o sănătate mai bună a inimii. Să folosești acest rezultat în afara imaginii de ansamblu, care ar trebui să conţină și statisticile referitoare la riscurile consumului de alcool, sau pe cele care sugerează că persoanele care consideră ca au doar un consum moderat consumă de fapt cantităţi mai mari de alcool[7] reprezintă o utilizare tendenţioasă a statisticilor.

Ateii militanţi folosesc statistici care arată un declin al afilierii religioase ca dovadă că religia va dispărea și ateismul va triumfa. Imaginea de ansamblu însă arată că, deși afilierea religioasă este în declin, mulţi oameni trec de la afilierea la o instituţie religioasă la o religie individuală, ceea ce înseamnă că aceștia nu au renunţat că mai creadă în Dumnezeu și nici că au renunţat la creștinism. În Europa, 18% din populaţie este neafiliată religios, dar un număr mare dintre creștinii europeni cred în Dumnezeu.[8] Triumful ateismului nu pare a fi tocmai un triumf.

Utilizarea corectă a statisticii de calitate

Sursele de informare trebuie alese cu grijă. Indiferent de autorul materialului pe care îl folosim pentru a ne documenta (specialist sau nespecialist), principalul scop ar trebui să fie verificarea calităţii studiilor ce stau la baza acestuia. Trebuie menţionat că statisticile corecte nu sunt neapărat și de calitate. Dimensiunea eșantionului este relevantă de asemenea. „Nu ai lua un medicament care se laudă cu o rată de vindecare de 100%, fără niciun efect secundar, dacă ai ști că a fost testat doar pe cinci persoane. Dacă toate cele cinci persoane s-au vindecat fără efecte secundare, statistica este corectă, dar problema este dimensiunea eșantionului.”[9] Pentru a evita eroarea trebuie să verificăm în primul rând acest aspect. Despre erorile logice introduse de configurarea eșantionului, puteţi citi aici și aici. Există și statistici tendenţioase, despre care Semnele timpului a scris aici, sau sondaje care pot duce în eroare (puteţi citi mai mult aici).

În momentul stabilirii calităţii unei statistici, este foarte important să analizăm și datele care lipsesc din ecuaţie și care ar putea cere să folosim statistici suplimentare pentru completarea tabloului.

Atunci când rezultatele statisticilor analizate sunt convenabile din motive subiective, este necesar să ne exersăm hotărârea de a verifica dacă există și alte statistici relevante, chiar dacă acestea s-ar putea să ne contrarieze sau să ne contrazică punctul de vedere. Cea mai simplă metodă de identificare a acestora este analizarea materialelor semnate de criticii ideilor pe care, anticipat, ni le-am însușit. A citi ce au de spus criticii nu înseamnă a începe să cedezi în faţa minciunii. Dimpotrivă, gândirea critică trebuie exersată pentru a ne ajuta, analizând paleta întreagă de opinii, să discernem argumentele solide de cele slabe, întărindu-ne convingerile și pregătindu-ne să răspundem argumentat în favoarea opţiunii pe care am îmbrăţișat-o.

E important de menţionat la final că, în general, nu trebuie trase concluzii definitive dintr-o statistică. Cunoașterea este dinamică și trebuie să abordăm informaţiile dând dovadă de capacitate de sinteză, de creativitate și gândire critică, fiind mereu dispuși să integrăm noi informaţii, furnizate în viitor.

Descoperă colecţia de analize ST pe tema gândirii critice.

Footnotes
[1]„Michael Shermer, The Believing Brain, Times Books, 2011, citat în Jason Kelly, Semnalul de 3%, Act și Politon, București, 2018, p. 34.”
[2]„Mary Aiken, The Cyber Effect: A Pioneering Cyberpsychologist Explains How Human Behaviour Changes Online, John Murray Press, 2016, ediţie electronică.”
[3]„Ibidem. ”.
[4]„Michael Shermer, op. cit., p. 34. ”.
[5]„«Andrei Pleșu – Conferinţa despre prostie – Aula Magna a Universităţii Ovidius», YouTube, Arhiepiscopia Tomisului, 18 nov. 2015, https://www.youtube.com/watch?v=FAbNhfCwLhk&fbclid=IwAR2IsB85fi9KRcB4Sssnt2fPqluKS63rrM0eRM5idobzCA-PGB4BWPHgJ6M. ”.
[6]„Laurent Barras, Olivier Saillet și Russel Wermers, «False Discoveries in Mutual Fund Performance: Measuring Luck in Estimated Alphas», în The Journal of Finance, 2010, citat în Jason Kelly, op. cit., p. 46.”
[7]„«Level of excess drinking of alcohol „is underestimated”», BBC News, 27 febr. 2013, https://www.bbc.com/news/health-21586566. ”.
[8]„Emma Green, «The False Equation of Atheism and Intellectual Sophistication», The Atlantic, 14 mar. 2014, https://www.theatlantic.com/international/archive/2014/03/the-false-equation-of-atheism-and-intellectual-sophistication/284406/.”
[9]„Daniel Kahneman, Thinking, Fast and Slow, citat în Jason Kelly, op. cit., p. 27.”

„Michael Shermer, The Believing Brain, Times Books, 2011, citat în Jason Kelly, Semnalul de 3%, Act și Politon, București, 2018, p. 34.”
„Mary Aiken, The Cyber Effect: A Pioneering Cyberpsychologist Explains How Human Behaviour Changes Online, John Murray Press, 2016, ediţie electronică.”
„Ibidem. ”.
„Michael Shermer, op. cit., p. 34. ”.
„«Andrei Pleșu – Conferinţa despre prostie – Aula Magna a Universităţii Ovidius», YouTube, Arhiepiscopia Tomisului, 18 nov. 2015, https://www.youtube.com/watch?v=FAbNhfCwLhk&fbclid=IwAR2IsB85fi9KRcB4Sssnt2fPqluKS63rrM0eRM5idobzCA-PGB4BWPHgJ6M. ”.
„Laurent Barras, Olivier Saillet și Russel Wermers, «False Discoveries in Mutual Fund Performance: Measuring Luck in Estimated Alphas», în The Journal of Finance, 2010, citat în Jason Kelly, op. cit., p. 46.”
„«Level of excess drinking of alcohol „is underestimated”», BBC News, 27 febr. 2013, https://www.bbc.com/news/health-21586566. ”.
„Emma Green, «The False Equation of Atheism and Intellectual Sophistication», The Atlantic, 14 mar. 2014, https://www.theatlantic.com/international/archive/2014/03/the-false-equation-of-atheism-and-intellectual-sophistication/284406/.”
„Daniel Kahneman, Thinking, Fast and Slow, citat în Jason Kelly, op. cit., p. 27.”