Recensământ: suntem cu 2,6 milioane mai puţini

103

Populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane de locuitori, de la ultimul recensământ, care a avut loc în 2002, până astăzi. De la 21.680.974 de persoane, am rămas 19.042.936, informează Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).

Vezi harta interactivă cu rezultatele preliminarii ale Recensământului 2011.

Cele mai aglomerate judeţe sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii) și Suceava (cu 614,5 mii).

Cel mai puţin locuite sunt judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).

Rezultatele preliminare ale recensământului indică și împărţirea pe etniia populaţiei. Astfel, maghiarii şi romii rămân cele mai numeroase minorităţi etnice din România. Ei reprezintă 6,5, respectiv 3,2 la sută din populaţia stabilă a României.

Din totalul populaţiei stabile, 16.870.000 de persoane, reprezentând 88,6 la sută din total, s-au declarat români.

În ceea ce privește împărţirea teritorială a etniilor, în Bucureşti, românii sunt majoritari într-o măsură covârşitoare: 96,6 la sută. În alte 26 de judeţe, românii sunt majoritari cu o pondere de peste 90 la sută, iar în alte 13 cu peste 52,6 la sută.

Maghiarii sunt dominanţi în două judeţe Harghita şi Covasna, unde prezenţa maghiară este de 84,8, respectiv 73,6 la sută.

Cei mai mulţi romi declaraţi se află în Mureş, 8,8 la sută din locuitorii judeţului.

Cea mai mare parte a etnicilor germani (aproape 75% dintre aceștia) se află în judeţele Timiş, Satu Mare, Sibiu, Braşov, Caraş-Severin şi Arad, în timp ce 90% dintre etnicii turci locuiesc în Constanţa, Tulcea și Bucureşti.

În așteptarea rezultatelor finale ale Recensământului 2011, există voci care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consecinţele acestor rezultate. Sociologul Vasile Dancu susţine că scăderea populaţiei evidenţiată la recensământul din 2011 nu va putea fi recuperată nici măcar în 50 de ani. Mai mult, spune sociologul, scăderea reflectă un trend al scăderii populaţiei din ţările dezvoltate, însă subliniază că România pierde prin migraţie „populaţie tânără, populaţie capabilă de muncă".

Recensământul 2011 s-a desfășurat în condiţii controversate, ceea ce sporește temerile unora că rezultatele nu ar fi un model de acurateţe. După ce președintele INS, Vergil Voineagu, a declarat că una dintre noutăţile Recensământului este posibilitatea persoanelor de a-şi declara dubla cetăţenie, apartenenţa la o anumită etnie sau cult religios, au apărut numeroase plângeri cu privire la aplicarea chestionarelor pe teren.

Recensământul din 2011 este al treilea realizat în România după 1989, și primul după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

Surse: Ziare.com, ST, Mediafax