„Am 14 ani și m-am săturat de social media.” (Riley Jackson)

Mulţi tineri își calculează propria popularitate în funcţie de numărul de urmăritori, prieteni sau aprecieri în social media, fapt care le afectează stima de sine.[1]

Riley se gândea la seara în care a decis să verifice Snapchatul, una dintre cele mai de succes reţele de socializare folosite în prezent. A deschis story-ul (povestea) Snapchat al unuia dintre cei mai apropiaţi prieteni ai ei, doar pentru a afla că întregul grup de prieteni se întâlnise fără ea. Poate au crezut că este plecată din oraș? Chiar și așa, durerea pe care a simţit-o a fost totuși cumplită.[2]

„Marea provocare ar fi să învăţ cum să creez un echilibru între social media și lumea reală, asigurându-mă că, în loc să-mi fac griji pentru ceea ce îmi lipsește, profit la maximum de fiecare moment pe care îl am”, concluzionează Riley.

E ușor să credem că, dacă avem mulţi prieteni online, ne vom simţi mai bine cu noi înșine. Cu toate acestea, o listă de mii de prieteni, aprecieri sau abonaţi nu garantează că vom avea la cine să apelăm când ne simţim singuri, dezamăgiţi sau când avem nevoie cu adevărat de un prieten. A „vorbi” din spatele unui ecran cu oameni pe care abia îi știm nu substituie o relaţie reală și nu creează un sentiment real de apartenenţă.

Efectele reţelelor de socializare asupra prieteniilor

În timpul adolescenţei, prietenia și aprobarea colegilor sunt critice. Centrul de Cercetare Pew a analizat 743 de adolescenţi, cu vârste între 13 și 17 ani, pe parcursul a două luni în 2018, iar concluziile raportului privind reţelele de socialzare și prieteniile sunt pe măsura așteptărilor.

Aproximativ 81% dintre adolescenţi spun că social media îi face să se simtă mai conectaţi la ceea ce se întâmplă în viaţa prietenilor lor. În plus, două treimi dintre ei spun că aceste platforme îi fac să se simtă ca și cum ar avea oameni care îi vor sprijini în perioade dificile.[3]

Studiul arată o diferenţă între prietenii din reţelele de socializare și prietenii reali. Astfel, 60% dintre adolescenţi spun că își petrec timpul cu prietenii lor online zilnic sau aproape zilnic. Dar doar 24% petrec timp cu prietenii lor în persoană, în afara școlii.

Marea întrebare

Este oare adevărat că discrepanţa aceasta dintre așteptările pe care le avem cu privire la cum funcţionează fericirea în reţea și realitate ne face mai anxioși și mai deprimaţi? Aceasta a devenit una dintre cele mai controversate întrebări referitoare la utilizarea tehnologiei de către adolescenţi, cu studii care arată rezultate diferite.[4]

Mulţi experţi consideră că supra-stimularea constantă datorită utilizării reţelelor sociale declanșează la nivelul sistemului nervos modul „luptă sau fugi”. Prin urmare, tulburările precum ADHD, depresia și anxietatea adolescenţilor tind să se înrăutăţească. În plus, frecvenţa utilizării reţelelor sociale se corelează invers cu starea de sănătate mintală a adolescenţilor.

Într-un studiu din 2018, tinerii cu vârste între 14 și 17 ani care foloseau reţelele sociale șapte ore pe zi au fost de peste două ori mai predispuși la diagnosticul de depresie, trataţi de un profesionist din domeniul sănătăţii mintale sau la primirea unui tratament pentru o afecţiune de natură psihică sau problemă de comportament în ultimul an, comparativ cu cei care foloseau aceste reţele aproximativ o oră pe zi.[5]

„Social media are un impact uriaș asupra stimei de sine a femeilor tinere, deoarece tot ceea ce fac este pentru aprecierea celor din jur. Și ce vine împreună cu asta? Tulburări de alimentaţie. Asta îmi face sângele să fiarbă. Și acesta este motivul pentru care nu avem nicio reţea socială în casa noastră”, spunea actriţa Kate Winslet.

Snapchat Streaks

Majoritatea aplicaţiilor social media se află în centrul atenţiei și rămân impregnate în mintea utilizatorilor pentru o perioadă scurtă de timp, apoi se estompează, făcând loc următoarei tendinţe. Snapchat se schimbă în mod constant pentru a evita o astfel de sinusoidă și face tot posibilul pentru a păstra interesul utilizatorilor ridicat, indiferent dacă este vorba de filtre zilnice noi, trofee sau ceea ce pare a fi cea mai de succes dintre inovaţiile acestei reţele, Snapchat Streaks. Aceasta ţine evidenţa zilelor consecutive în care oamenii au păstrat legătura prin intermediul aplicaţiei.

Snapchat Streaks este, în esenţă, un număr aflat lângă numele utilizatorului. În campusul Universităţii Drake, în rândul elevilor de liceu și al studenţilor, s-a constatat că numărul mediu al acestei serii era de 390 de zile consecutive.[6]

Liz Bregenzer și Anna Jensen, studente la Universitatea Drake, au depășit 1.000 de zile consecutive pe Snapchat. Acestea susţin că este important să ţină pasul, pentru că ar fi devastator să piardă un astfel de șir remarcabil. Dar nici nu trebuie să depună un efort foarte mare pentru a-l păstra – Snapchat pare a fi mai mult o aplicaţie pentru mesaje-text, în opinia lui Bregenzer. Deși opiniile diferă de la caz la caz, majorităţii utilizatorilor de Snapchat le place că pot să-și exprime emoţiile și acţiunile mult mai clar decât prin intermediul mesajelor-text.

Zoe Dittmar, studentă în primul an, are și ea o serie lungă de Snapchat Streaks – peste 1.000. Ea consideră că pentru o mulţime de tineri Snapchat este doar un mod de a cunoaște oamenii mai ușor și că se poate purta o conversaţie considerabil mai scurtă prin intermediul aplicaţiei decât prin schimbul de mesaje-text.

Cu toate acestea, nu toată lumea vede motivul entuziasmului din jurul acestor Snapchat Streaks, câţiva argumentând faptul că ele susţin comunicarea fără sens. „Nu am considerat niciodată că Snapchat constituie o parte importantă a utilizării reţelelor de socializare din cauza naturii aproape forţate a aplicaţiei. Doar chipuri fotografiate și conversaţii mici, fără un motiv real, pur și simplu nu au sens pentru mine”, spune Anna Neidermeier, studentă în primul an la Universitatea Drake. „Aceste Streaks-uri au devenit o parte atât de importantă a Snapchatului încât cred că întăresc ideea că e important să păstrezi o anumită imagine socială, o anumită cantitate de conversaţii consecutive și să primești un număr specific de notificări în fiecare zi pentru a te simţi bine cu tine însuţi.”

Snapchat Streaks a viralizat aplicaţia, dar a devenit un subiect controversat. Oamenii încearcă să decidă dacă șirurile sunt o modalitate excelentă de comunicare care va înlocui mesajele-text sau o formă de comunicare lipsită de sens, provocând pur și simplu o dependenţă din ce în ce mai mare de tehnologie.[7]

Valoarea vieţii netransformate în spectacol public

Prietenii, vedetele și chiar persoane necunoscute își prezintă acum viaţa maselor, fără prea multă grijă pentru intimitate sau consecinţe. Universul în continuă expansiune al acestor platforme ne cere un comportament mai atent care ne împuternicește pe noi, utilizatorii, să definim modul în care alegem să ne implicăm prietenii și lumea online. În caz contrar, riscăm să permitem reţelelor de socializare să ne definească și, eventual, să ne distrugă prietenia în acest proces.

„Vreau ca oamenii să vadă doar munca de care sunt mândră. Simt că lași oamenii să te atingă când ai Instagram sau Twitter și nu vreau să fiu atinsă tot timpul. Nu o voi face – niciodată.” (Elizabeth Olsen)

Footnotes
[1]„Clarissa Silva, “Social Media’s Impact On Self-Esteem”, Huffpost, 22 februarie 2017.”
[2]„Riley Jackson, “ When Social Media Becomes Too Much — Even for a Teen”, Jewish Journal, 23 octombrie 2019.”
[3]„Jae Eun Chung, “Social networking in online support groups for health: how online social networking benefits patients”, PubMed.org, 4 aprilie 2013.”
[4]„Kelly Baron, “The Digital BFF: How Social Media Is Changing Friendships”, emindful Blog, 10 iunie 2019.”
[5]„Jean M Twenge, W Keith Campbell, “Associations between screen time and lower psychological well-being among children and adolescents: Evidence from a population-based study”; PubMed.org”.
[6]„Andrew Watts, “ A Teenager’s View on Social Media”, Wired.com, 1 martie 2015.”
[7]„Ashley Delarm, “ Snapchat Streaks: fostering friendships or forcing communication?”, The Times-Delphic, 11 noiembrie 2018.”

„Clarissa Silva, “Social Media’s Impact On Self-Esteem”, Huffpost, 22 februarie 2017.”
„Riley Jackson, “ When Social Media Becomes Too Much — Even for a Teen”, Jewish Journal, 23 octombrie 2019.”
„Jae Eun Chung, “Social networking in online support groups for health: how online social networking benefits patients”, PubMed.org, 4 aprilie 2013.”
„Kelly Baron, “The Digital BFF: How Social Media Is Changing Friendships”, emindful Blog, 10 iunie 2019.”
„Jean M Twenge, W Keith Campbell, “Associations between screen time and lower psychological well-being among children and adolescents: Evidence from a population-based study”; PubMed.org”.
„Andrew Watts, “ A Teenager’s View on Social Media”, Wired.com, 1 martie 2015.”
„Ashley Delarm, “ Snapchat Streaks: fostering friendships or forcing communication?”, The Times-Delphic, 11 noiembrie 2018.”