Cu puţin antrenament, fiecare dintre noi își poate spori capacitatea creierului de a memora informaţii. Aplicând câteva trucuri simple, poţi contribui în mod semnificativ la dezvoltarea acestei abilităţi.

Richard Restak, neurolog, neuropsihiatru şi autorul mai multor cărţi care analizează capacităţile creierului, nota în compendiul The Art of Doing: How Superachievers Do What They Do and How They Do It So Well că „la un nivel de bază, eşti ceea ce îţi aduci aminte – identitatea ta depinde de toate evenimentele, oamenii şi locurile pe care ţi le aminteşti”, citează Brain Pickings. Cu ajutorul unei abilităţi de memorare mai bune îţi vei putea creşte inteligenţa, deoarece astfel vei putea recupera mult mai rapid şi mult mai precis informaţiile, adaugă expertul.

Pentru a-ţi dezvolta memoria de scurtă durată, Restak recomandă un exerciţiu simplu în care, timp de 15 secunde, trebuie să te concentrezi asupra a patru cuvinte alese la întâmplare, care nu au nicio legătură unul cu celălalt. După scurgerea acestui interval de timp, concentrează-te asupra unei activităţi diferite preţ de cinci minute, apoi încearcă să rememorezi acele patru cuvinte. În timp ce îţi dezvolţi memoria de scurtă durată, poţi adăuga mai multe cuvinte, le poţi înlocui cu numere sau chiar cu imagini şi, de asemenea, poţi mări intervalul de timp în care te concentrezi asupra altei activităţi.

Aceste exerciţii obosesc creierul şi îi cresc nevoia de oxigen, sânge şi glucoză, avertizează Restak. De asemenea, el notează că există anumite „trucuri” care te pot ajuta să reţii mult mai uşor anumite informaţii. De exemplu, poţi încerca să asociezi acele lucruri pe care vrei să le reţii cu anumite imagini vizuale din spaţii familiare ţie, ca de exemplu dormitorul. Tot ce trebuie să faci atunci când vrei să îţi aminteşti ceva este să îţi imaginezi locul ales şi să observi obiectele de aici pe care le-ai asociat cu anumite informaţii.

De asemenea, memoria afectivă, cea care ne aduce aminte de emoţiile trăite în anumite momente ale vieţii, joacă un rol important şi ne menţine în legătură cu propria persoană. De exemplu, odată cu pierderea amintirilor emoţionale ale copilăriei, ne pierdem şi abilitatea de a înţelege copiii, subliniază Restak. Pierderea memoriei afective poate fi cu atât mai gravă, cu cât cel pe care îl privim în oglindă devine tot mai mult un străin. Adesea, acest lucru se întâmplă în cazul bolnavilor de Azheimer.

Pentru a-ţi întări memoria afectivă, poţi încerca exerciţiul propus de Restak, care ar putea să te ajute să retrăieşti emoţii pe care nu le-ai mai experimentat de foarte mult timp. Pentru acesta, vei avea nevoie de o poză cu tine pe când aveai doar jumătate din vârsta pe care o ai acum. Priveşte această fotografie până când simţi că retrăieşti perioada de atunci. Aşterne apoi pe o foaie de hârtie câteva rânduri scrise din perspectiva celui care erai atunci, împărtăşind celui care eşti acum toate aspiraţiile şi fricile pe care le trăiai gândindu-te la viitor. Revin-o în prezent şi, pe o altă foaie de hârtie, răspunde-i scrisorii scrise de mai tânărul „tu”, povestindu-i toate lucrurile pe care a ajuns să le realizeze în viitor.

Nu în ultimul rând, punctează Restak, simţurile noastre au puterea de a ne trezi o mulţime de emoţii şi sentimente trăite la un moment dat. Mirosul te poate transpune cu uşurinţă în trecut, deoarece nervul olfactiv este direct legat de centrii emoţionali ai sistemului limbic, explică expertul. Astfel, uneori un simplu văl de parfum cunoscut îţi poate readuce în minte şi în suflet imaginea mamei sau mirosul de plăcinte proaspăt coapte te pot purta cu uşurinţă în timp, pe când îţi petreceai vacanţa şcolară de vară la bunici.