Era în 1984 când spitalele din sudul Chinei au început să fie asaltate de tineri într-o stare extremă de agitaţie. Mii de persoane, de ambele sexe, sufereau un atac de panică însoţit de teama de moarte din cauza senzaţiei că organele sexuale masculine sau mameloanele se retrag în propriul corp.

Atât băieţii, cât şi fetele încercau din răsputeri să împiedice „dispariţia“ organelor sexuale. Unii erau deja cu răni serioase întrucât recurseseră la mijloace mecanice de tracţiune prin ancorarea de greutăţi. Pacienţii erau însoţiţi de grupuri de persoane care băteau din tobe şi gonguri ca să alunge „spiritul rău al vulpii“ care pusese stăpânire pe cei disperaţi de pierderea virilităţii sau feminităţii lor. Era o epidemie de koro[1] provocată de credinţa populară că ejaculările sunt în detrimentul sănătăţii.

În aceste mentalităţi, până şi poluţiile nocturne sunt considerate a afecta echilibrul psihic al unei persoane. Fenomenul koro, ca şi alte sindroame cu nume ciudat (sindromul Dhat, sindromul shen-k’uei sau Prameha), este o nevroză sexuală condiţionată cultural[2]. Probabil pornind de la asemenea observaţii, unii psihoterapeuţi şi sexologi susţin că abstinenţa sexuală ar constitui un pericol pentru sănătatea umană. Este acesta un mit sau este o realitate?

Dilema

Dacă ar fi să ne raportăm la geneza biblică, omul a primit de la început porunca: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l“ (Geneza 1:27,28). În acest context antropologic este numai îndreptăţită întrebarea: oare abstinenţa sexuală nu înseamnă o negare a naturii noastre, un derapaj de la normalitate, o perversiune sexuală, la urma urmei?

Studiile

Răspunsul trebuie căutat mai întâi în lumea medicală. Mult după revoluţia sexuală a anilor 1960, Rector, Johnson şi Noyes[3] au publicat un studiu care a descoperit o relaţie pozitivă între activitatea sexuală precoce şi depresie. Acest studiu a fost însă observaţional şi, prin urmare, nu s-a putut stabili o relaţie cauzală. Ştiinţa medicală a studiat mai mult efectele benefice ale sexului decât efectele negative ale abstinenţei. Cert este însă că ştiinţa medicală nu a semnalat până în prezent niciun efect negativ al abstinenţei sexuale asupra psihicului uman. Orice legătură este conjuncturală şi nespecifică. Celibatarii involuntari sunt mai predispuşi la nevroze depresive, dar uneori tocmai depresia îi face pe oameni să nu se căsătorească. În plus, nevroza depresivă nu ţine neapărat de lipsa activităţii sexuale, cât ţine de singurătate.

Morala creștină

Lumea medicală nu oferă deci nicio confirmare a vreunei legături cauzale între abstinenţa sexuală şi vreo afecţiune psihică, cu excepţia unor condiţionări culturale din sudul Asiei, aşa cum am menţionat deja. În lipsa unei elucidări ştiinţifice, discuţia revine în planul religiei. Ce are de spus mai exact Biblia despre abstinenţa sexuală? Este ea recomandată sau este indexată sub vreo categorie de anomalii? Răspunsul depinde de starea civilă a subiectului. Pentru necăsătoriţi, Biblia recomandă castitatea. În Noul Testament expresia porneia înseamnă „desfrânare, curvie, imoralitate, relaţii sexuale nelegitime“ (fără o lege divină care să le consfinţească) şi se referă în primul rând la sex premarital şi în al doilea rând la sexul extraconjugal (1 Tesaloniceni 4:1-8).

Pentru căsătoriţi, sexul poate fi privit şi ca o datorie faţă de partenerul de viaţă (1 Corinteni 7:3-6). Pe de altă parte, Biblia condamnă homosexualitatea ca mod de viaţă. Romani 1:24-27 este pasajul pe care susţinătorii homosexualităţii trebuie să-l răsucească de câteva ori ca să-l facă să spună exact ce vor ei. Andy Nash, profesor de jurnalism şi pastor, surprinde însă foarte bine contextul pasajului când întreabă retoric: „Ce alte tendinţe menţionate în Romani 1 ar mai încuraja suporterii homosexualităţii să fie urmate? Închinarea la creaturi, lăcomia, invidia, uciderea şi cearta, bârfa, obrăznicia, aroganţa şi născocirea de rele? De ce doar această tendinţă (a homosexualităţii) este acum OK s-o practice?“[4].

Concluzia

Concluzia ar putea fi formulată prin câteva întrebări, care ar suna astfel: „Dacă Dumnezeu ar şti că abstinenţa sexuală ar duce la dezechilibre psihice, ar mai recomanda-o explicit sau implicit pentru hetero- sau homosexuali?“ sau „Dacă abstinenţa chiar ar duce la tulburări psihice, înseamnă că toţi cei care se căsătoresc o fac şi de frică şi deci toţi cei ce se nasc, nu se nasc neapărat din dragoste!”… De absurd nu ne este frică?

Footnotes
[1]„ W.Tseng, et al., „A  sociocultural study of  koro epidemics in a  Guangdong, China“,  American Journal  of Psychiatry, 1988,  145(12), p. 1538-1543.”
[2]„ În aceste culturi,  sperma este privită ca o  substanţă vitală a corpului uman, care nu trebuie  pierdută pe nicio cale.  Indian J Dermatol. 2009  Jan-Mar; 54(1), p.  89, 90.”
[3]„ R.E. Rector, K.A.  Johnson, L. R. Noyes,  apud (italic) J.J. Sabia,  „Does early adolescent  sex cause depressive  symptoms?“, Journal  of Policy Analysis and  Management, 25(4),  toamna 2006, p.  803-825.”
[4]„ A. Nash, „The Missing  Story in «Seventh-Gay  Adventists»“, Adventist  Review, 19 iul 2012,  p. 29.”

„ W.Tseng, et al., „A  sociocultural study of  koro epidemics in a  Guangdong, China“,  American Journal  of Psychiatry, 1988,  145(12), p. 1538-1543.”
„ În aceste culturi,  sperma este privită ca o  substanţă vitală a corpului uman, care nu trebuie  pierdută pe nicio cale.  Indian J Dermatol. 2009  Jan-Mar; 54(1), p.  89, 90.”
„ R.E. Rector, K.A.  Johnson, L. R. Noyes,  apud (italic) J.J. Sabia,  „Does early adolescent  sex cause depressive  symptoms?“, Journal  of Policy Analysis and  Management, 25(4),  toamna 2006, p.  803-825.”
„ A. Nash, „The Missing  Story in «Seventh-Gay  Adventists»“, Adventist  Review, 19 iul 2012,  p. 29.”