SMS-urile şi chatul „ne distrug abilităţile de a vorbi şi a scrie corect"

829

Cmf, bn, ms, lma, lol, brb, dnd sunt doar câteva exemple de „cuvinte" (sau mai degrabă propoziţii) pe care mulţi le folosesc pe messenger, în chat sau SMS-uri. Uneori, aceste sintagme sunt folosite chiar şi în viaţa reală, de zi cu zi. Problema este că, s-a descoperit recent, acest obicei poate afecta abilităţile de scriere şi de vorbire.

Cu ajutorul unui singur mesaj SMS putem transmite informaţii care însumează 160 de caractere. Din acest motiv, dar şi pentru a economisi timpul şi pentru a transmite cât mai rapid informaţia, mulţi preferă să scurteze cuvintele pe care le tastează, astfel încât , de exemplu, „ca" devine „k", „cum" devine „qm", iar urarea de „la mulţi ani" se transformă în „lma". Cel mai des, acest limbaj este întâlnit în rândul tinerilor şi adolescenţilor. Pe lângă faptul că este folosit în conversaţiile cu prietenii, se pare că uneori, poate apărea şi în circumstanţe în care scrierea completă şi corectă a frazei este absolut necesară. De exemplu, un elev din Hunedoara a scris, în cadrul probei de Bacalaureat, enunţul unei cerinţe astfel: „Găsitzi în txt. d mai jos cuvs. kre îndplnsc fct. sint. d sub", notează Ziare.com.

Un studiu realizat de Drew Cingel, împreună cu Shyam Sundar, de la Penn State University, sugerează că folosirea acestor prescurtări ar putea să îngreuneze tinerilor abilitatea de a folosi corect normele gramaticale ale limbii, dezvoltând dificultăţi de trecere de la limbajul de tip messenger la un limbaj normal, notează un articol apărut pe site-ul Penn State University.

Ideea cercetării celor doi a pornit de la mesajele primite de Cingel de la cele două nepoate ale sale. Acesta spune că mesajele erau "incomprehensibile", motiv pentru care el trebuia să le sune şi să le întrebe ce voiau de fapt să spună prin acele texte.

La studiul apărut în jurnalul New Media & Society au participat peste 500 de elevi din şcoala generală de la o şcoală din Pennsylvania, care au fost supuşi la un test de gramatică, după ce oamenii de ştiinţă s-au asigurat că toţi copii cunosc respectivele concepte. Apoi, ei le-au cerut elevilor să noteze obiceiurile lor legate de trimiterea de mesaje, dar şi să scrie câte adaptări au întâlnit în ultimele trei mesaje trimise şi primite. Rezultatele au stabilit o legătură între scăderea performanţelor la capitolul gramatică şi frecvenţa de trimitere a mesajelor şi numărul acestor adaptări din mesajele trimise.

Un alt studiu realizat în cadrul Universităţii din Calgary a arătat faptul că cei care trimit frecvent SMS-uri sunt mult mai puţin deschişi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea vocabularului, notează Psychology Today. Joan Lee, autoarea studiului, susţine că o posibilă explicaţie se naşte din presupunerea că scrierea acestor mesaje încurajează folosirea limbii materne fără restricţii.

Psihologul Cristina Călărăşanu, directorul organizaţiei Active Learning Center, susţine însă că aceste adaptări folosite de tineri în convorbirile prin SMS sau prin programele de chat nu reprezintă „o stâlcire a limbii romane în sensul clasic", citează Ziare.com. În schimb, sunt mai degrabă „un soi de licenţă de a vorbi într-un anume fel, într-un anume grup, despre anumite lucruri". Astfel, psihologul consideră că tinerii care redactează astfel de mesaje nu pot fi automat denumiţi analfabeţi, deoarece aceasta ar putea constitui o modalitate de creare a unei anumite identităţi. Acest lucru se poate lega de observaţia făcută de Cingel şi Sundar, privind faptul că adolescenţii dezvoltă în mod natural o dorinţă de imitare a prietenilor şi a membrilor familiei, arată articolul publicat pe site-ul Penn State University. Astfel, un tânăr care primeşte un mesaj cu prescurtări şi adaptări, va adopta, cel mai probabil, acelaşi stil. Din păcate, cei doi cercetători atrag atenţia şi că acest obicei de imitare, adăugat dificultăţii de a trece de la „limbajul de messenger" la cel corect din punct de vedere gramatical, ar putea avea efecte negative asupra modului în care adolescenţii se exprimă în situaţiile care necesită o scriere formală.

De asemenea, Sundar ia în calcul şi faptul că aceste mesaje sunt, de cele mai multe ori, redactate cu ajutorul telefoanelor mobile, dispozitive care, în unele cazuri, au un ecran mic, iar tastatura poate fi uneori incomod de folosit. Acest fapt poate conduce atât la tastarea incorectă din greşeală, dar şi la utilizarea unui sistem de codare care să permită scrierea textelor cât mai repede, pentru ca informaţia să fie transmisă rapid.

Limbajul folosit în scrierea mesajelor, atât a celor de tip SMS, cât şi a celor transmise pe canale de comunicare de tip messenger şi chat, este tot mai des folosit de tineri. Din cauza faptului că anumite expresii au fost integrate atât în scrierea formală, cât şi în discuţiile reale, întrebarea legată de impactul acestei situaţii asupra calităţii limbii vorbite devine tot mai apăsătoare. Ar putea, cu adevărat, aceste mijloace de comunicare să afecteze modul în care ne exprimăm pe viitor?