Cum știi că ai devenit dependent de social media

425

Prea puţin somn, prea multă muncă, prea multe calorii, prea puţine fibre, prea mult zahăr, prea puţin timp de calitate cu cei dragi. Tirul extremelor generaţiei noastre oscilează haotic între penuria lucrurilor bune și abundenţa lor. Însă mama tuturor exceselor, căreia îi cad pradă vegetarieni și omnivori deopotrivă, sedentari și dependenţi de sport, workaholici și leneși notorii, este ea: dependenţa de social media.

Îi putem spune „dependenţă de Facebook”, dar am omite astfel Instagramul, a cărui popularitate în rândul generaţiei tinere crește pe măsură ce popularitatea Facebookului crește în rândul generaţiei mai în vârstă. Și apoi sunt Twitterul, pe care până și președintele Statelor Unite îl folosește; Snapchatul, cu promisiunea lui că ceea ce publicăm acolo va fi uitat a doua zi, și LinkedInul, reţeaua pe care putem petrece mai mult timp fără povara vinovăţiei, pentru că știm că ne ajută la muncă.

Îi spunem „dependenţă” pentru că statisticile ne împing în direcţia aceasta. Într-o zi obișnuită, utilizatorii de internet petrec, în medie, 6 ore și jumătate online, cu excepţiile notabile Thailanda, Filipine și Brazilia, unde internauţii petrec peste 9 ore conectaţi. Nu mai puţin de o treime din acest timp este petrecut în social media.

Un cocktail de neurotransmiţători ne descrie biologic adicţia. Serotonină, endorfine, ocitocină, dopamină, adrenalină și cortizon, toate descriu ceea ce nu putem verbaliza despre atracţia noastră faţă de social media: reţelele ne fac să ne simţim creativi, conectaţi, bucuroși de aprecieri, mulţumiţi de relaţii, stresaţi de lipsa de like-uri sau de reacţie, obosiţi de timpul pierdut în scroll infinit și distraţi.

Există vreo cale de a ne păstra echilibrul fără a opta pentru debranșarea totală de la tot ce înseamnă reţea socială online? Shimi Kang, un psihiatru canadian specializat în sănătatea mintală a copiilor și tinerilor, a oferit la BBC câteva astfel de sfaturi.

„Cele mai toxice elemente sunt cele pe care le folosim doar pentru doza de plăcere. De exemplu pornografia, cyber-bulling, jocurile de noroc, jocurile video adictive, automatele de jocuri sau discursul de ură”, spune Kang. O dietă sănătoasă presupune să stăm departe de toate aceste elemente toxice.

„Dacă ești o persoană cu un istoric familial de dependenţă, anxietate, probleme de gestionare a timpului, atunci trebuie să fii atent, pentru că ești supus unui risc mai mare să convertești recompensa pe care o primești din utilizarea internetului în dependenţă toxică”, subliniază psihiatrul.

Poţi profita la maximum de tehnologie câtă vreme respecţi necesarul organismului tău de a dormi 8-9 ore pe noapte, de a fi activ fizic, adică de a face mișcare 2-3 ore pe zi, în fiecare zi, spune Kang. „Avem nevoie să ne întindem, să mergem afară, la lumina naturală. Dacă ești cel mai bun la tehnologie, dar ești cel mai bun cu preţul altor activităţi benefice, atunci e prea mult.”