Ai discutat vreodată cu cineva pe aplicaţia Messenger a Facebookului, după care au început să îţi apară reclame în legătură cu subiectul respectiv?

Unii mărturisesc că li s-a întâmplat și după o conversaţie telefonică, însă giganţii IT ne-au asigurat că de fapt suferim de spionită cronică. Recent însă, după o investigaţie The New York Times, Facebook a recunoscut că le-a permis companiilor să acceseze mesajele private ale utilizatorilor în scopuri comerciale.

Documente interne obţinute de publicaţia americană arată că, ani de zile, Facebook le-a oferit companiilor un nivel de acces intruziv la datele personale ale utilizatorilor, fără ca aceștia să știe și acordând astfel excepţii de la regulile generale ale companiei în ce privește securitatea datelor. Documentele, generate de un sistem intern al companiei de arhivare a parteneriatelor comerciale, oferă cea mai cuprinzătoare imagine asupra practicilor companiei la care putem avea acces până în prezent.

Printre altele, Facebook a permis motorului de căutare al Microsoft să aibă acces la numele tuturor contactelor utilizatorilor reţelei fără ca aceștia să își fi dat acordul; a dat companiilor Netflix și Spotify acces la mesajele private ale utilizatorilor; a dat companiei Amazon acces la informaţiile de contact ale prietenilor utilizatorilor și a permis companiei Yahoo acces la postările prietenilor utilizatorilor.

Per total, mai bine de 150 de companii au beneficiat de acest tip de „integrare”, inclusiv retaileri online, companii IT, producători auto, organizaţii media și de divertisment. În răspuns la articol, reprezentanţii Facebook susţin că toate companiile au trebuit să respecte politicile impuse de Facebook în ce privește folosirea datelor și că nu s-au înregistrat abuzuri.

Purtători de cuvânt ai Netflix și Spotify au declarat că nici măcar nu au știut că au primit acces la aceste date și nici nu au cerut vreodată acces la ele. Ba chiar Netflix și-a dezactivat demult opţiunea de a folosi Messengerul de la Facebook pentru a recomanda filme din aplicaţia Netflix, care le dădea acces la aceste date. Și reprezentanţii The New York Times, una dintre companiile media menţionate în documente, au spus că nu au știiut că printr-o aplicaţie de sharing a articolelor, pe care au dezactivat-o din 2011, aveau acces la aceste date, în timp ce alte companii au recunoscut că știau, dar că nu au folosit datele pentru publicitate.

Documente făcute publice în cadrul unei investigaţii a Parlamentului britanic cu privire la dezinformările care au circulat pe Facebook în preajma votului pentru Brexit arată că Facebook s-a gândit să vândă datele utilizatorilor, dar nu a făcut-o de frica reacţiei publice și a posibilităţii ca și competitorii lor să pună mâna pe informaţii. În schimb, le-au oferit companiilor un acces cât mai mare la date, pentru a-și avansa propriile interese, și anume generarea unor venituri cât mai mari din publicitate.

Realitatea este că astăzi puţine companii deţin baze de date mai serioase ca Facebook și Google, ale căror produse și servicii sunt utilizate în masă. Aceasta le permite să deţină monopol pe piaţa de advertising și să realizeze portrete cât mai fidele ale vieţii de zi cu zi a miliarde de oameni. Mark Zuckerberg a declarat recent în faţa Congresului american că utilizatorii au un „control complet” asupra propriilor date și a râs când a fost întrebat dacă Facebook ascultă inclusiv conversaţiile. Însă utilizatorii nu sunt amuzaţi.

Dezvăluirile vin în contextul în care Facebook încearcă să le recâștige încrederea utilizatorilor după scandalul Cambridge Analytica, când datele a milioane de utilizatori au fost accesate și folosite ilegal pentru manipularea alegerilor prezidenţiale americane din 2016. Recent, procurorii americani au decis să îi intenteze proces companiei din această cauză. Este prima acţiune legală majoră împotriva reţelei sociale formulată de procurorii americani. În urma acestui anunţ, acţiunile Facebook au scăzut cu 7%.