FMI: guvernele ar putea economisi 1 trilion de dolari doar reducând corupţia

40

Guvernele mai puţin corupte colectează venituri fiscale mai mari cu până la 4% din PIB, comparativ cu guvernele corupte ale ţărilor cu același grad de dezvoltare economică. Reducerea corupţiei în toate ţările ar putea crește veniturile fiscale totale cu 1 trilion de dolari, adică aproximativ 1,25% din PIB, potrivit celui mai recent raport al Fondului Monetar Internaţional.

Raportul Monitorul Fiscal 2019 urmărește 180 de ţări, analizând în profunzime „modul în care corupţia influenţează politicile și operaţiunile guvernamentale, costurile acesteia și modul în care instituţiile fiscale pot contribui la combaterea ei”.

„Folosirea abuzivă a serviciilor publice în interes privat” poate slăbi încrederea în guvern, fragilizează instituţiile statului și, în ultimă instanţă, poate pune în pericol stabilitatea socială și politică a unei naţiuni.

Nicio ţară nu este imună în faţa corupţiei, arată raportul, subliniind că măsurarea acestui fenomen ascuns prin însăși natura sa are loc de obicei prin evaluări bazate pe percepţii ale experţilor politici sau ale celor care desfășoară activităţi economice, precum și prin anchete privind experienţele angajaţilor din corporaţii sau ale oamenilor obișnuiţi.

Corupţia este un fenomen persistent, subliniază FMI, de aceea îmbunătăţirile semnificative sunt rare, iar progresele se înregistrează de obicei în medii politice stabile.

Costurile vizibile și ascunse ale corupţiei

Corupţia distorsionează activităţile unui stat și are repercusiuni asupra creșterii economice și a calităţii vieţii cetăţenilor.

În primul rând, corupţia interferează cu colectarea taxelor. Cele mai multe dintre ţările corupte reușesc să adune mai puţine taxe, arată raportul, atât din cauza lacunelor fiscale concepute special pentru a permite luarea de mită de la cei care vor să evite taxele, cât și din cauză că, în general, contribuabilii se sustrag de la plata taxelor atunci când consideră că guvernul lor este unul corupt.

De asemenea, corupţia pierde banii contribuabililor. În cele mai corupte state, se irosesc de două ori mai mulţi bani decât în cele cu mai puţină corupţie, serviciile oferite și infrastructura resimţind din plin efectele unor investiţii ineficiente și inechitabile.

Conform raportului, ţările bogate în resurse naturale au o corupţie mai pronunţată, fapt care îi împiedică pe locuitori să beneficieze pe deplin de bogăţia pe care o creează resursele naturale ale unui stat.

Corupţia denaturează priorităţile guvernului, afectând modul în care sunt gestionate nevoile de bază ale cetăţenilor, precum educaţia și sănătatea.

Potrivit raportului FMI, rezultatele elevilor la testele școlare sunt mai slabe în ţările cu un nivel înalt de corupţie. Acest efect poate fi explicat prin mai mulţi factori: bugetul alocat învăţământului este mai mic cu o treime în ţările corupte, accesul la predare în școlile publice este asigurat de mită, nu de rezultatele la testări și se înregistrează scurgeri în banii alocaţi pentru bursele de educaţie.

Radiografia unui succes: Georgia

Considerată până în 2003 una dintre cele mai corupte ţări din lume, Georgia a reușit să obţină victorii remarcabile în lupta contra corupţiei.

Potrivit Indicelui de Percepţie al Corupţiei 2017 (un clasament publicat de organizaţia Transparency International), Georgia se clasa pe locul 46 într-o listă de 180 de ţări. Clasamentul utilizează între 3 și 16 surse diferite pentru realizarea sa, fiind întocmit prin acordarea unui punctaj de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100, „deloc corupt”.

În anul 2012, Banca Mondială eticheta Georgia în raportul său drept „un succes unic” al lumii în combaterea corupţiei.

Schimbarea Georgiei a început cu lupta anticorupţie declanșată în 2003 de un nou guvern, care s-a concentrat pe eliminarea corupţiei din serviciul public, simplificarea sistemului fiscal și sprijinirea mediului de afaceri. De asemenea, guvernul a stabilit un sistem meritocratic de recrutare a funcţionarilor publici, a crescut salariile și a eliminat lucrătorii fantomă din posturile publice. În 2004 s-a introdus declaraţia obligatorie a bunurilor, iar managementul public a fost îmbunătăţit și transparentizat.

Ca urmare a măsurilor aplicate, veniturile fiscale au crescut de la 12% din PIB, în 2003, la 25% din PIB, în 2008, una dintre cele mai mari creșteri înregistrate la nivel global, arată raportul FMI.

Georgia nu este singura ţară cu rezultate în lupta anticorupţie – Rwanda și Chile sunt alte două state care au reușit să-și reducă nivelul de corupţie, potrivit raportului.

România și teama de corupţie

Raportul FMI nu prezintă situaţia punctuală a fiecărei ţări din cele 180 analizate, iar date despre corupţia din România au fost oferite de studii mai mult sau mai puţin recente.

Teama de corupţie a tinerilor este mai mare decât teama de sărăcie, a arătat un studiu publicat recent de Fundaţia „Friedrich Ebert”. Mai mult de trei sferturi dintre respondenţi (tineri între 14 și 29 de ani) au spus că se tem de corupţie, iar jumătate dintre cei care credeau că există justificare pentru corupţie declarau că se tem totuși de ea.

Raportul „Costurile corupţiei în UE” din 2018 sublinia faptul că, „la nivel naţional, pagubele produse de corupţie în cazul PIB-ului statelor membre merg de la 15,6%, în România, la 0,76%, în Olanda”.

Explicând ce înseamnă cele 38,6 miliarde de euro pierdute prin corupţie în România, raportul menţiona că e vorba de o cifră „de peste 197 de ori mai mare decât întregul buget alocat șomerilor”, „de 5 ori mai mare decât întregul buget alocat sănătăţii” sau „de aproape 16 ori mai mare decât bugetul acordat familiei și copiilor”.

Potrivit raportului Transparency International, România s-a clasat în 2018 pe locul 24 în Uniunea Europeană în ce privește corupţia, cu un scor de 47 de puncte, în scădere cu un punct faţă de anul 2017. La nivel mondial, România ocupă locul 61, în scădere cu două poziţii faţă de anul precedent.

„Deşi România şi Bulgaria au realizat unele progrese în ultimii ani în raportul IPC, ambele au înregistrat o scădere de un punct într-un an marcat de un scandal major de corupţie în Bulgaria şi proteste anticorupţie masive în România”, arată raportul organizaţiei.

Reducerea corupţiei reprezintă „un efort provocator”, însă unul răsplătit de beneficii substanţiale, conchide raportul FMI din 2019. Deși am putea fi tentaţi să credem că eradicarea corupţiei este imposibilă acolo unde ea și-a arătat deja persistenţa, exemplul Georgiei ne contrazice.

„Corupţia este uneori văzută ca fiind endemică, produsă de cultura locală, tradiţională și, ca atare, inevitabilă. Experienţa Georgiei arată că cercul vicios al corupţiei endemice poate fi întrerupt și, prin reforme adecvate și decisive, poate fi transformat într-un cerc virtuos”, sublinia în 2012 Philippe Le Houérou, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.