Studiu: Jocurile video influenţează moralitatea tinerilor

57

Un studiu efectuat de curând de către o profesoară de la Brock University Canada, confirmă convingerile multora cu privire la legătura dintre timpul petrecut de adolescenţi jucând jocuri video violente și nivelul lor scăzut de moralitate socială. Cu toate acestea, în cadrul acestui studiu jocurile video sunt analizate dintr-o singură perspectivă, situaţia fiind mult mai complexă și având mult mai multe implicaţii.

Un studiu efectuat de curând de către o profesoară de la Brock University Canada, confirmă convingerile multora cu privire la legătura dintre timpul petrecut de adolescenţi jucând jocuri video violente și nivelul lor scăzut de moralitate socială. Cu toate acestea, în cadrul acestui studiu jocurile video sunt analizate dintr-o singură perspectivă, situaţia fiind mult mai complexă și având mult mai multe implicaţii.

Mirjana Bajovic, de la Brock University, a efectuat studiul pe un grup de adolescenţi cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani. Aceștia au răspuns la o serie de întrebări cu privire la timpul petrecut jucând jocuri video, conţinutul jocurilor și alte întrebări menite să stabilească poziţia acestor pe scara raţiunii morale.
 Rezultatele indică o diferenţă semnificativă pe scara maturităţii sociale între cei care se joacă o ora pe zi și cei care se joacă 3 ore pe zi, cei din urmă situându-se pe treapta a doua de maturitate socială. Ceea ce înseamnă că nu își pot asuma rolurile altora și nu pot vedea lucrurile din perspectiva altora. Cu alte cuvinte, ei nu pot simţi empatie.

„Timpul petrecut într-o lume virtuală violentă îi împiedică pe jucători să se implice în experienţe sociale, în viaţa reală și să dezvolte un simţ pentru ce este bun și ce este rău", a declarat Bajovic citată de Science Daily. De aceea, oamenii de știinţă îi sfătuiesc pe părinţi să fie la curent cu jocurile pe care le joacă copii lor, să fie atenţi ca acestea să fie potrivite pentru vârsta lor și să le ofere posibilitatea de a experimenta diferite roluri sociale, cum ar fi să lucreze în proiecte de caritate.

De partea cealaltă a problemei, cercetătorii Christopher Ferguson (Stetson University) și Cheryl Olson (cercetător independent) au efectuat un studiu pe 377 de adolescenţi cu vârsta medie de 13 ani, provenind din etnii diferite, suferind de ADHD sau depresie. Cei doi nu au găsit nicio asociere între jocurile video jucate de participanţi și atitudinea agresivă. Mai mult decât atât, cei doi cercetători au găsit câteva cazuri în care violenţa jocurilor video a avut un efect catartic și i-a ajutat să reducă tendinţa spre agresivitate.

În funcţie de tematica și structura lor, jocurile video pot produce o schimbare pozitivă asupra structurii creierului, e de părere psihologul C. Shawn Green, de la University of Winsconsin. Câteva exemple de efecte pozitive ar fi abilitatea de a urma instrucţiunile, ușurinţa în rezolvarea problemelor de logică, exersarea coordonării mână-ochi, planificarea resurselor și management, abilitatea de a administra mai multe obiective, abilitatea de a lua decizii rapide, planificarea unei strategii, perseverenţa și exersarea memoriei.