Studiu: Majoritatea adolescenţilor au fost agresaţi pe internet

176

Ofensele și răspândirea zvonurilor sunt de mult timp aspecte neplăcute și provocatoare în viaţa adolescenţilor. Însă, în prezent, în era telefoanelor inteligente și a reţelelor sociale online a avut loc o redefinire a spaţiului, a timpului și a modalităţii în care are loc hărţuirea. Cu toate acestea, agresorii caută, ca și până acum, două componente: ocazia și atenţia.

Marea majoritate a adolescenţilor, în procent de 90%, consideră că hărţuirea online este o problemă care îi afectează pe cei de vârsta lor, iar 63% consideră că aceasta este o problemă majoră.

Centrul de Cercetare Pew arată că 59% din adolescenţii din Statele Unite au experimentat personal cel puţin un tip de comportament online abuziv, iar oamenii de știinţă avertizează că abuzul și hărţuirea cibernetică sunt o problemă serioasă cu care se confruntă adolescenţii. Tinerii cred că profesorii, campaniile din mediul online și politicienii nu reușesc să abordeze cu rezultate pozitive fenomenul. Părinţii sunt singurul grup în privinţa căruia majoritatea adolescenţilor, 59%, au avut o viziune favorabilă în ceea ce privește eforturile de combatere a hărţuirii din mediul online. Cu toate acestea, numai 1 din 10 adolescenţi îi spune unui părinte dacă a fost victima hărţuirii.

Acestea sunt câteva din constatările-cheie ale Centrului Pew în urma sondajului la care au participat 743 de adolescenţi cu vârste între 13 și 17 ani și 1.058 de părinţi din Statele Unite, desfășurat în perioada 7 martie – 10 aprilie 2018.

Experţii au identificat șase tipuri de comportament agresiv ce includ insultele, răspândirea de zvonuri false, primirea de imagini explicite nesolicitate, controlul constant (informarea în permanenţă cu privire la locul, compania și timpul petrecut de adolescent la un moment dat), ameninţările fizice și distribuirea de imagini explicite fără să fi primit în prealabil consimţământul persoanei în cauză.

Insulta este cea mai comună formă de agresiune din mediul online. Un procent de 42% dintre adolescenţii participanţi la studiu au declarat că au fost ţinta cuvintelor ofensatoare în mediul online sau prin intermediul apelurilor telefonice. În plus, 32% dintre adolescenţi au declarat că cineva a răspândit zvonuri false despre ei pe internet, în timp ce un număr mai mic, 21% dintre adolescenţi, au declarat că în mod constant unul dintre părinţi îi întreba unde sunt, cu cine sunt sau ce fac, iar 16% dintre adolescenţi au declarat că au fost ţinta ameninţărilor fizice în mediul online.

În timp ce mesajele text și mesageria digitală reprezintă o modalitate de a construi și menţine relaţii între adolescenţi, acest nivel de conectivitate poate duce la schimburi potenţial tulburătoare și neconsensuale. Un sfert dintre adolescenţi au declarat că li s-au trimis imagini explicite pe care nu le-au cerut, în timp ce 7% au spus că cineva a distribuit imagini explicite despre ei, fără să fi primit consimţământul lor. În ceea ce privește hărţuirea în raport cu apartenenţa la sex, fetele sunt mai predispuse să ajungă ţinta hărţuirii din mediul online, comparativ cu băieţii. Aproximativ 15% dintre fetele adolescente au fost ţinta a cel puţin patru dintre comportamentele hărţuitoare în online, comparativ cu 6% dintre băieţi. Hărţuirea online nu începe și nu se termină neapărat cu un comportament specific, iar 40% dintre adolescenţi au experimentat două sau mai multe forme de agresiune.

În plus faţă de aceste diferenţe de sex, adolescenţii proveniţi din familii cu venituri mai mici prezintă un risc mai mare de a experimenta anumite forme de hărţuire online, comparativ cu cei care fac parte din familii cu venituri mai mari. Cu toate acestea, hărţuirea adolescenţilor nu diferă statistic în funcţie de rasă, etnie sau nivelul de educaţie al părinţilor lor. Ceea ce variază în funcţie de rasă și etnie este nivelul de îngrijorare a părinţilor faţă de hărţuirea la care pot fi supuși copiii lor. Astfel, părinţii caucazieni și hispanici sunt mai înclinaţi decât cei negri să declare că își fac griji în privinţa posibilităţii ca propriul copil să fie supus hărţuirii, comparativ cu părinţii afro-americani. Părinţii hispanici au de asemenea o deschidere mai mare în a declara că sunt îngrijoraţi în privinţa schimbului de imagini explicite cu și despre copiii lor comparativ cu afro-americanii.

În România, patru din cinci adolescenţi cu vârsta sub 18 ani spun că au fost ţinta hărţuirilor în mediul online. Principalele modalităţi utilizate pe internet pentru a agresa victimele au legătură cu înfăţișarea și felul în care acestea se îmbracă (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărţuiţi sunt preocupările zilnice (30%), situaţia materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la școală (12%) și orientarea sexuală (8%).

Cu scopul de a preveni, dar și a reduce hărţuirea online, Organizaţia Salvaţi Copiii a lansat aplicaţia #FărăUrăPeNet. Aceasta este o extensie Chrome ce poate fi găsită pe pagina web dedicată, www.oradenet.ro/extensie, care poate fi instalată în browserul utilizat pentru navigarea pe internet de pe orice calculator. Extensia are rolul de a detecta cuvintele agresive sau injurioase de pe orice website accesat cu ajutorul browserului Google Chrome, inclusiv chat-urile asociate reţelelor sociale, şi de a suprascrie cuvintele negative cu mesaje educative, de respect şi toleranţă.