Studiu: Voluntariatul ne face mai fericiţi

308

În România voluntariatul este adeseori perceput ca o altă formă de „muncă patriotică". De aici, și rezervele implicării în acest gen de activităţi care, spun cercetătorii, ar putea chiar să contribuie la fericirea noastră.

În România voluntariatul este adeseori perceput ca o altă formă de „muncă patriotică". De aici, și rezervele implicării în acest gen de activităţi care, spun cercetătorii, ar putea chiar să contribuie la fericirea noastră.

Cercetătorii de la Universitatea de Medicină Exeter au descoperit în urma unei analize comparative că persoanele care desfăşoară activităţi de voluntariat tind să trăiască mai mult şi să fie mai sănătoase şi mai fericite.

Una din problemele mai vechi pe care le-au întâmpinat cercetătorii acestei teme era faptul că multe studii se bazau pe relatările participanţilor şi nu pe cercetări comparative. Acesta a fost motivul care a determinat-o pe dr. Suzanne Richards să facă comparaţii, fapt ce a presupus analiza alături de colegii săi a 40 de studii, informează Medical Daily. În urma acestei iniţiative, cercetătorii au descoperit, de exemplu, o mortalitate cu 22% mai redusă în rândul voluntarilor în comparaţie cu persoanele care nu desfăşurau activităţi de voluntariat. De asemenea, voluntarii nu prezentau doar un risc mai scăzut de a muri, ci totodată un risc mai mic de a suferi de depresie.

Unul dintre studiile analizate a arătat că adulţii în vârstă care desfăşurau activităţi de voluntariat timp de cel puţin 200 de ore pe an erau cu 40% mai puţin predispuşi să sufere de hipertensiune, iar un alt studiu a arătat că persoanele care donau banii în loc să-i cheltuiască erau mai fericite.

„Analiza noastră arată că voluntariatul este asociat îmbunătăţirilor în gradul de sănătate mentală, însă este nevoie de mai multe studii pentru a stabili dacă voluntariatul este cauza acestei îmbunătăţiri observate", a menţionat Richards. În opinia ei nu este foarte clar dacă factorii biologici şi culturali ce sunt asociaţi unei sănătăţi mai bune pot fi corelaţi și cu implicarea în activităţi de voluntariat. De exemplu, o mai bună stare de sănătate fizică s-ar putea datora simplului fapt că voluntarii ies mai des din casă.

O altă dificultate în formularea unor concluzii ferme constă în faptul că multe dintre studiile analizate au fost efectuate în SUA, acolo unde voluntariatul are o altă amploare, fiind posibil ca rezultatele să nu fie relevante într-o ţară în care voluntariatul nu are același impact.

Voluntariatul și sensul vieţii

Oamenii de ştiinţă au descoperit o legătură puternică între a trăi cu sentimentul că viaţa are un scop superior şi un sistem imunitar puternic. În schimb, forme mai superficiale de fericire, precum fericirea egoistă – hedonistă – produc rezultatul opus, slăbind sistemul imunitar. Cercetătorii conduşi de psihologul Barbara Fredrickson de la Universitatea North Carolina-Chapel Hill au măsurat activitatea câtorva gene ce joacă un rol cheie în controlul sistemului imunitar. Studiul a subliniat că fericirea produsă de un scop în viaţă (fericirea eudaimonică) și cea de tip hedonist împărtăşesc, de multe ori, aceeaşi sursă (cum ar fi relaţiile sociale puternice) şi se pot întări una pe cealaltă. Totuși, concluzia oamenilor de ştiinţă citaţi de către Pacific Standard Magazine este că fericirea de tip eudaimonic este mult mai favorabilă sănătăţii.

În aceleași coordonate se înscrie și studiul numit „Doing well by doing good" care a concluzionat că oamenii care se oferă voluntari pentru anumite cauze se simt mai fericiţi şi mai sănătoşi decât restul lumii. Autorii cercetării au sugerat că voluntariatul ne ajută să vedem în perspectivă, astfel încât atunci când ne gândim la vieţile noastre luăm în calcul şi faptul că alţii sunt mai puţin privilegiaţi decât noi.

Voluntariatul în România

În comparaţie cu alte state, nivelul la care se situează voluntariatul în România este sub media europeană, Eurobarometrul din noiembrie 2010 indicând o rată de implicare a populaţiei de 20%, plasând România în categoria ţărilor din Uniunea Europeană cu un nivel scăzut de implicare, conform FDSC.

Totuși, un studiu realizat de Asociaţia MaiMultVerde, cu sprijinul GfK Romania, arăta în 2010 că 29% dintre tinerii romani au desfășurat activităţi de voluntariat în diverse domenii în ultimul an. Aceasta reprezenta o creștere de peste 50% comparativ cu 2004, când se înregistrase doar un procent de 13%. Totodată, 40% dintre tinerii care nu au făcut voluntariat până acum erau interesaţi să facă acest lucru în viitor.

Dificultăţile de implementare a voluntariatului în România pot fi explicate prin reminiscenţele comuniste, la nivelul mentalităţii colective. Cel puţin, acesta este argumentul expus pe site-ul PR România, unde se consideră că procesul de implementare a fost influenţat de percepţia pe care acest termen o căpătase în regimul comunist. Ideea de a desfăşura activităţi neplătite le amintește românilor de obligativitatea diverselor acţiuni de muncă patriotică practicate în perioada unui sistem dictatorial.