Tinerii mileniali – o generaţie a cultului personalităţii?

3626

Născută în perioada anilor '80 şi '90, generaţia milenialilor, cunoscută şi sub denumirea de generaţia Y, se distinge prin narcisism şi prin dezvoltarea unui puternic cult al propriei personalităţi, după cum arată o serie de studii.

Tinerii aflaţi la vârsta de 20 şi ceva de ani au dezvoltat o personalitate centrată pe narcisism de trei ori mai pronunţată decât cei de 65 de ani, a fost rezultatul obţinut în urma testelor realizate de Institutul Naţional american de Sănătate, notează revista Time.

Mai mult, generaţia Y pune mai mare accent pe bunuri materiale, imagine şi faimă, lăsând la coada intereselor concepte precum comunitatea sau mediul, arată un alt studiu american publicat în Journal of Personality and Social Psychology, notează publicaţia Macleans. Studiul a arătat că milenialii sunt extrem de preocupaţi de propia persoană şi mai puţin interesaţi să se implice în acţiuni caritabile, ori să îşi găsească un loc de muncă prin care să îi ajute pe ceilalţi. De asemenea, tinerii generaţiei Y au arătat un interes scăzut în ceea ce priveşte întreprinderea de acţiuni pentru protejarea naturii sau conservarea energiei, dar şi în ceea ce priveşte problemele sociale, guvernamentale sau chiar în legătură cu exercitarea dreptului la vot, susţinerea unei cauze politice ori participarea la demonstraţii şi boicoturi.

Generaţia Y – o generaţie „pierdută"?

Într-o cercetare realizată de Paul Harvey, profesor de Management de la Universitatea din New Hampshire, acesta concluziona că generaţia milenialilor este caracterizată de „un sentiment de umflare în pene a sinelui", lucru care se materializează mai târziu într-o „dezamăgire cronică" şi în „aşteptări nerealiste", citează Psychology Today. Se pare că această imagine a fost întărită de un studiu realizat de Stacy Campbell de la Universitatea de Stat Kennesaw, care a arătat că tinerii generaţiei Y vor salarii mari şi, în acelaşi timp, mult timp liber.

După 14 ani de cercetare asupra problemei, Jean Twege, profesor de psihologie la Universitatea de Stat San Diego, a ajuns la concluzia că tinerii mileniali sunt mult mai deprimaţi decât cei din generaţia X, generaţia anterioară din care fac parte părinţii lor, dar în acelaşi timp, sunt mult mai siguri pe ei, notează aceeaşi sursă. Ea a numit această generaţie "Generaţia Eu" (Generation Me) pe fondul faptului că au fost învăţaţi să se claseze pe ei înşişi pe primul loc în topul priorităţilor.

În cartea sa, Generation Me: Why Today's Young Americans Are More Confident, Assertive, Entitled–And More Miserable Than Ever Before, Twege afirmă că tinerii mileniali „folosesc limbajul despre sine ca limbă nativă", iar "a se simţi bine în ceea ce îi priveşte a fost dintotdeauna o virtute primară", citează Psychology Today.

Mai mult, în actuala societate caracterizată de competitivitatea în ceea ce priveşte admiterea la facultate, de creşterea constantă a preţurilor celor necesare pentru un trai decent, precum şi micşorarea şanselor de a găsi un loc de muncă bun, tinerii au aşteptări optimiste, de la a urma o instituţie academică şi chiar până la a dobândi faimă, este de părere Jean Twege.

Judecând după acţiunile lor, tinerii de astăzi sunt mult mai egoişti decât generaţiile trecute, susţine David French într-un articol publicat în Christian Post. El atrage atenţia asupra faptului că acţiunile lor sunt rezultatul a ceea ce părinţii i-au învăţat. În perioada în care împrumuturile bancare erau în floare, iar orice nevoie care presupunea un cost financiar mai mare decât un individ îşi permitea, era uşor rezolvat printr-un credit. Ce i-a învăţat pe copiii de atunci această situaţie? Că pot cumpăra orice îşi doresc, chiar dacă nu îşi permit acele lucruri.

Divorţurile părinţilor, de asemenea, au contribuit la înrădăcinarea credinţei conform căreia fericirea personală este mult mai importantă decât cea a celor din jur, adaugă French, dar şi că împlinirea nevoilor sexuale sunt mai importante decât conceptul de fidelitate.

La toate acestea se adaugă alţi stimuli din exterior, precum impactul televiziunii, al filmelor, dar şi al educaţiei dobândite în şcoală, susţine Jean Twenge.

Generaţia Y nu e chiar aşa pierdută precum o arată studiile

Milenialii au demonstrat totuşi o putere mare de adaptabilitate de-a lungul schimbărilor survenite în timp. Ei au crescut într-o perioadă în care tehnologia a înregistrat un boom important, îmbrăţişând fiecare noutate apărută.

Într-un interviu pentru revista Nonverbal Magazine, Vlad Bog, directorul de resurse umane al companiei Microsoft România, a scos în evidenţă câteva calităţi notabile ale generaţiei Y. El se declară fascinat de abilităţile şi capacităţile pe care le demonstrează tinerii mileniali. Acesta povesteşte impresiile pe care i le-au lăsat câţiva tineri din această generaţie cu care a intrat în contact, fiind sursprins plăcut de abordarea fermă şi hotărâtă, fără menajamente pe care o afişează, dar şi de marea lor putere de a recepta informaţia, de a o asimila şi de a învăţa rapid.

Vlad Bog susţine că aceşti tineri mileniali sunt extrem de fascinaţi de minunile tehnologice care nu contenesc să apară. Ei folosesc aceste noi tehnologii pentru a deveni tot mai productivi în activităţile profesionale, putând îndeplini task-urile doar folosind SMS-uri, de exemplu. Au o mare încredere în sine şi sunt tot mai dornici de noi provocări. De asemenea, cunosc multe şi au acces la un imens volum de informaţii graţie accesibilităţii conexiunilor la internet, au încredere în sine, lucrează bine în echipă şi au dobândit un simţ civic dezvoltat, susţine Vlad Bog.

Mai mult, sociologul Karen Foster este de părere că tinerii mileniali nu îşi mai doresc doar un job. În articolul său publicat în Greater Good al Universităţii California Berkley, ea arată că atunci când aceştia îşi caută un loc de muncă, ei caută să regăsească acolo o atmosferă şi un loc în acord cu valorile lor sociale şi legate de responsabilitatea faţă de mediu. De asemenea, ei vor să lucreze ceva care să aibă o însemnătate.

Foster subliniază şi faptul că tinerii din generaţia Y sunt mult mai deschişi şi mai toleranţi în privinţa aspectelor legate de etnicitate, cultură sau sexism, decât generaţiile anterioare.

Nu în ultimul rând, într-un articol apărut în Time, Josh Sanburn susţinea că Generaţia Y este, în acelaşi timp, o generaţie de oameni optimişti, dar şi pragmatici.