Creștinii sunt mai puţin generoși decât preoţii lor (studiu)

97

Creștinii sunt mai puţin generoși decât liderii lor religioși, dar și decât nereligioșii. La concluzia aceasta au ajuns sociologii think-tank-ului creștin Theos, care au sondat opiniile a 2.000 de englezi creștini, de diferite confesiuni, privind contribuţiile lor la asigurările sociale, relatează The Guardian.

Circa 90% dintre cei intervievaţi au fost de acord că sistemul asigurărilor sociale de la stat suferă probleme severe. Peste jumătate dintre cei îngrijoraţi de starea sistemului spun că de vină sunt persoanele care cer, în mod fraudulos, să beneficieze de sprijinul statului ori „turiștii pentru beneficii" sau, pur și simplu, Uniunea Europeană, care „a deschis graniţele".

Cercetarea a arătat că cei mai mulţi dintre cei intervievaţi și-ar dori ca ponderea contribuţiilor cetăţenești la asigurările de stat să scadă, o dorinţă opusă celei susţinute de episcopii creștini, care intervievaţi, s-au opus pentru reducerea bugetului pentru asigurări.

Circa 27 de prelaţi ai Bisericii Anglicane au emis o declaraţie comună prin care denunţau reducerea bugetului de beneficii sociale, citează Daily Mirror. Aceasta deși trei sferturi dintre membrii Bisericii Anglicane cred că sistemul de asigurări creează dependenţă.

Nick Spencer, de la Theos, interpretează rezultatele ca pe un indiciu că populaţia și-a schimbat irevocabil opinia cu privire la un sistem de asigurări care răspunde în funcţie de nevoia celui ajutorat, finanţându-se din banii contribuabililor. Singura excepţie, scrie el în raportul Theos, o constituie Sistemul Naţional de Sănătate care tratează copii și adolescenţi, în funcţie de nevoile lor, chiar dacă aceștia nu contribuie efectiv la finanţarea sistemului.

„Argumentele morale pentru un sistem al cărui criteriu fundamental de acces este nevoia trebuie repetate în mod constant", concluzionează Spencer.

Modul în care creștinii se raportează la cei care au nevoie de generozitatea lor a făcut obiectul studiului și altei cercetări, efectuate la Universitatea California. Aceasta a sugerat că oamenii nereligioşi sunt motivaţi să-i ajute pe semenii lor din milă şi compasiune mai des decât oamenii religioşi. În schimb, oamenii religioşi nu sunt la fel de motivaţi să fie generoşi atunci când sunt puşi în faţa situaţiilor sensibile, dar o fac motivaţi de doctrina pe care o îmbrăţişează, de generozitatea celor din jurul lor sau pentru a-şi face o imagine bună despre sine.

Fericirea are un impact mai mare asupra generozităţii unei persoane decât statutul ei financiar, susţine Indexul Generozităţii, un studiu publicat de Charities Aid Foundation. Potrivit raportului Charities Aid, cele mai generoase ţări din lume sunt Australia, Noua Zeelandă şi SUA, în timp ce o evaluare doar la nivelul Europei a clasat Elveţia, Olanda şi Marea Britanie pe primele trei locuri.

Un studiu publicat în revista Journal of Personality and Social Psychology, a Asociaţiei Americane pentru Psihologie, explică de ce suntem mai fericiţi atunci când oferim lucruri, decât atunci când primim lucruri. Se pare că recompensa psihologică pe care o resimţim după ce facem un gest frumos sau ne implicăm într-o activitate umanitară este la un nivel superior faţă de cea pe care o resimţim când cumpărăm ceva pentru propriul uz. Aceasta însă la nivel individual. Când vine vorba de sistemele de stat, lucrurile devin, din nefericire, mai complicate.