Ce s-a întâmplat cu seminţele din pepene?

2513

Pepenii verzi fără seminţe au fost inventaţi de japonezi prin procedee avansate de genetică şi au fost cultivaţi pentru prima dată în anul 2009, de compania Polly Group (Crimeea, Ucraina).

De atunci, pepenii fără seminţe au devenit din ce în ce mai răspândiţi. Potrivit National Watermelon Promotion Board din Statele Unite, numai 16% din pepenii vânduţi în prezent sunt pepeni cu seminţe, restul provenind din mutaţia genetică obţinută de japonezi.

Secretul obţinerii unui pepene fără seminţe este o substanţă chimică numită colchicină, care se foloseşte şi în tratarea gutei. Substanţa este folosită în genetică deoarece poate influenţa dezvoltarea cromozomilor.

În cazul pepenelui, atunci când planta este tratată cu colchicină, seminţele florii se dezvoltă având două seturi de cromozomi, în loc de unul singur. Atunci când seminţele sunt polenizate, acestea ajung să aibă celule triploide (cu trei seturi de cromozomi). Aceste seminţe ajung la maturitate, dar seminţele acestui fruct nu sunt viabile din punct de vedere genetic, prin urmare nu pot deveni seminţele negre, cu înveliş tare pe care le au pepenii obişnuiţi. Pepenele rămâne astfel doar cu seminţele albe şi mici, care pot fi mâncate ca atare.

Principalul avantaj pe care îl subliniază geneticienii este încurajarea consumului. Potrivit acestora, consumatorii nu ar mai obişnui să mănânce pepenele ca atare, sub formă de felii, ci mai degrabă tăiat bucăţi în salatele de fructe. Lipsa seminţelor ar fi convenabilă strict din acest motiv.

Specialiştii Centrului de Cercetare pentru Cultura plantelor pe Nisipuri de la Dăbuleni au obţinut şi ei trei soiuri de pepeni verzi fără seminţe, adaptaţi condiţiilor aride din această zonă. Botezaţi haios cu numele Boston F1, Aramis F1 şi Stabolite F1, cercetătorii au crescut şi producţia la hectar, ajungând până la 70 de tone.