Ce se întâmplă în creier când ne dăm seama că am greșit

589

Experţii de la Centrul pentru Genetica Circuitului Neuronal RIKEN-MIT au descoperit procesul care are loc la nivelul creierului în momentul în care ne dăm seama că am făcut o greșeală și luăm măsuri pentru a o corecta.

În cadrul studiului, experţii au analizat activitatea cerebrală a unui grup de șoareci în timp ce parcurgeau un labirint în formă de T. La un moment dat, animalele aveau de ales între două opţiuni de a parcurge labirintul, dreapta sau stânga, dar doar la unul dintre capete se afla o recompensă.

Autorul studiului, Jun Yamamoto, a observat un anumit comportament în cazul șoarecilor care își dădeau seama că au ales drumul greșit, pe care l-a denumit „momentul oops”. Astfel, animalele care se îndreptau spre drumul greșit se opreau și apoi își schimbau traiectoria către calea corectă. Analiza activităţii neuronale a arătat că, înainte de a experimenta „momentul oops”, șoarecii au înregistrat o „explozie de unde gamma”. Un fenomen similar a fost receptat și atunci când animalele alegeau corect drumul către recompensă. În schimb, nu au fost înregistrate unde gamma în momentele în care animalele nu s-au corectat și au continuat pe drumul greșit.

În urma studiului, experţii au descoperit că „două regiuni ale creierului – ambele importante pentru procesul de învăţare și memorare și printre primele regiuni care sunt deteriorate în cazul pacienţilor cu Alzheimer – comunică prin sincronizarea undelor gamma de înaltă frecvenţă în momentul în care memoria de lucru (sau memoria pe termen scurt) este folosită pentru a lua o decizie”. De asemenea, datele sugerează că animalele monitorizează în mod conștient dacă alegerile lor comportamentale sunt corecte și își folosesc memoria pentru a-și îmbunătăţi rezultatele.

„Descoperirile noastre pot furniza dovezi că animalele folosesc un proces de monitorizare a comportamentului, numit metacogniţie, o formă de gândire de nivel superior care implică «cunoașterea despre cunoaștere»”, subliniază dr. Susumu Toneqawa, directorul studiului. Expertul este de părere că descoperirile făcute pot contribui la „înţelegerea modului în care ne păstrăm și ne folosim memoria de lucru în viaţa de zi cu zi și ar putea conduce la un nou mod de terapie pentru ameliorarea simptomelor cognitive în cazul pacienţilor care suferă de boala Alzheimer”.

Într-un experiment ulterior, experţii au blocat oscilaţiile undei gamma, prin implantarea unui dispozitiv din fibră optică în creierul animalelor. În urma acestui experiment, „șoarecii nu au mai putut alege cu acurateţe direcţia corectă, iar numărul evenimentelor «oops» a scăzut”, notează autorii.

Experimentul de faţă a pornit de la o ipoteză enunţată în 1993 de către cercetătorul german Wolf Singer. Expertul propunea în urmă cu 20 de ani o teorie potrivit căreia „undele gamma permit legarea de asociaţii de memorie”.

Anterior, experţii de la Universitatea din Michigan au efectuat un studiu pe subiecţi umani, prin care au descoperit că, în momentele în care ne dăm seama că tocmai am făcut o greșeală cu consecinţe grave, crește activitatea la nivelul cortexului rostral cingular anterior. Despre această regiune a creierului se presupune că joacă un rol important în răspunsul emoţional. Activitatea din zonă nu a crescut însă atunci când, de exemplu, greșeala nu a adus cu sine și o pedeapsă.