Consumul excesiv de alcool ar putea fi provocat de o mutaţie genetică

94

O mutaţie genetică ar putea explica motivul pentru care unii indivizi au tendinţa de a consuma excesiv alcool, susţin cercetătorii britanici într-un comunicat publicat pe site-ul Universităţii Newcastle.

„Este uimitor să ne gândim că o mică schimbare a unei singure gene poate avea efecte profunde asupra comportamentelor complexe, precum consumul de alcool", a declarat coordonatorul studiului, dr. Quentin Anstee, de la Universitatea Newcastle. Descoperirea are potenţialul de a inova în viitor modul de tratare a alcoolismului, mai spune specialistul.

În cadrul experimentului, experţii de la Universităţile Newcastle, Sussex, Dundee, Imperial College London și University College London, alături de cercetătorii din cadrul Consilului de Cercetare Medicală Harwell, au oferit șoarecilor de laborato un recipient cu apă și unul cu alcool diluat. În timp ce cobaii normali au preferat apa, ori au băut foarte puţin alcool, circa 85% din totalul de lichide consumat zilnic de animalele cu o mutaţie la nivelul genei Gabrb1 conţinea alcool.

Gena Gabrb1 codifică subunitatea beta1, o componentă integrantă a receptorului cerebral GABAA, care are rol în reglarea activităţii creierului, explică experţii. Receptorul GABAA este stimulat de inhibitorul GABA. Însă mutaţia genetică studiată de cercetători a determinat activarea receptorului GABAA, chiar și în prezenţa inhibitorului GABA. „Știm din studii anterioare efectuate pe subiecţi umani că sistemul GABA este implicat în controlarea consumului de alcool", a declarat prof. Howard Thomas, de la Imperial College London și coordonatorul echipei de la Unitatea pentru Genetica Mamiferelor. Activitatea a fost mult mai intensă în acele regiuni cerebrale responsabile de recompense și controlarea emoţiilor plăcute.

„Dacă cercetările viitoare confirmă un mecansim similar și în cazul oamenilor, vom putea identifica indivizii cei mai expuși riscului de a dezvolta dependenţă (de alcool) și ne-am putea asigura că primesc cel mai eficient tratament", a declarat Hugh Perry, directorul Comitetului de Neuroștiinţe și Sănătate Mintală din cadrul Consilului de Cercetare Medicală.

Studiul a fost publicat în jurnalul de specialitate Nature Communications.