Studiu: efectele reţelelor de socializare asupra nivelului de satisfacţie al adolescenţilor sunt „modeste”

74

Legătura dintre timpul petrecut în mediul online și nivelul de satisfacţie al adolescenţilor este una cu dublu sens, iar modul în care se influenţează cele două variabile este puţin semnificativ, a arătat un studiu britanic publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Folosind datele unui sondaj realizat pe o perioadă de 8 ani, cercetătorii de la Oxford Internet Institute au studiat cât timp consumă adolescenţii britanici în mediul online, precum și nivelul de statisfacţie raportat de aceștia cu privire la propriile vieţi.

Reducerea nivelului de satisfacţie i-a determinat pe adolescenţi să crească timpul utilizat în reţelele de socializare, iar accesarea acestora a scăzut, la rândul ei, nivelul de satisfacţie, dar tendinţele au fost mai degrabă modeste, iar efectele au fost mai evidente la fete decât la băieţi.

Studiul reprezintă un pas major în înţelegerea efectelor avute de social media, a precizat profesorul Andrew Przybylski, de la Universitatea Oxford, unul dintre autorii studiului.

„Având în vedere ritmul rapid al progresului tehnologic în ultimii ani, a devenit din ce în ce mai importantă întrebarea despre modul în care ne este afectată bunăstarea de creșterea utilizării tehnologiei pentru a interacţiona unul cu altul. Dat fiind că cea mai mare parte a dezbaterii actuale se bazează pe dovezi insuficiente, acest studiu reprezintă un pas important în cartografierea efectelor tehnologiei asupra bunăstarii adolescenţilor”, a afirmat Przybylski.

În opinia profesorului, timpul petrecut în faţa ecranelor ar putea fi descris drept „un nonsens zgomotos din punct de vedere statistic”, acesta precizând că nu timpul petrecut online ar trebui să îi îngrijoreze pe părinţi: „A crede că platformele de socializare sunt precum o cutie neagră cu un soi de bombă cu ceas deasupra este aproape sigur ceva greșit”, a subliniat Przybylski, sugerând că părinţii ar trebui mai degrabă să identifice acele aspecte ale comportamentelor online care ar putea fi nocive.

Cercetarea „demonstrează că este necesar să încetăm să privim media de socializare ca un întreg și să începem să luăm în considerare nuanţele”, a punctat Amy Orben, de la Universitatea Oxford, subliniind că analizarea activităţilor online pentru a le depista pe cele potenţial dăunătoare reprezintă o oportunitate de a găsi soluţii, „în loc să susţinem că totul este nociv”.

„Aplicând abordări statistice transparente și inovatoare, demonstrăm că efectele sociale ale mass-media nu sunt o stradă cu sens unic, sunt nuanţate, reciproce, eventual dependente de sexul utilizatorului și, probabil, neînsemnate ca dimensiune”, au afirmat autorii studiului, care le-au solicitat companiilor care administrează reţelele de socializare să facă publice date despre activitatea utilizatorilor, pentru a ajuta cercetătorii să înţeleagă mai bine factorii care modelează tinerii în epoca digitală.

Max Davies, de la Colegiul Regal de Pediatrie și Sănătate a Copilului, a precizat că, deși studiul a identificat un efect limitat al social media asupra satisfacţiei adolescenţilor, „există în continuare aspecte legate de timpul alocat ecranului în general și riscul ca timpul petrecut pe ecran să interfereze cu alte activităţi importante, cum ar fi somnul, exerciţiul și petrecerea timpului cu familia sau prietenii”.