comunicare

COVID-19: Distanţare socială, sau distanţare sufletească? Analiza unei neînţelegeri

Ni se tot spune să ne distanţăm social, ca și când socialul ar fi ceva exterior fiinţei umane, parcă nu ar fi elementul ei constitutiv. Pentru a ne proteja unii pe alţii, mai bine să ne distanţăm acum social, pentru a salva apropierea sufletească. Altfel spus, să sacrificăm exteriorul de dragul interiorului și prezentul de dragul viitorului, plăcerea pe termen scurt de dragul bucuriei pe termen lung.

COVID-19: Cum ne apărăm de pseudo-știri și de panică

Lupta cu noul coronavirus este însoţită de mai multe „lupte paralele”, printre care și lupta cu frica oamenilor, care se poate transforma în panică – unul dintre cele mai periculoase fenomene sociale.

Salvatoarea inteligenţă emoţională

„Mulţi oameni își pierd contactul cu propriile sentimente. Cabinetele de consiliere şi multe dintre edituri au apărut şi au proliferat tocmai din nevoia de a-i ajuta pe oameni să-şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare, să-şi redobândească încrederea de sine şi să poată relaţiona cu cei din jur.” - Sir Ken Robinson, O lume ieşită din minţi. Revoluţia creativă a educaţiei

Creștinul cetăţean

„Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii” (Romani 12:18).

Pedeapsa tăcerii, asasinul abil al relaţiilor de cuplu

„Se spune că tăcerea este de aur, dar pentru mine a fost ceva teribil”, își începe povestea Peter Tirrela, întorcându-se în timp, la copilăria sa din anii '70. Prins între două modele de disciplinare antagonice, băiatul de altădată a decis că nu e nimic mai dureros decât pedeapsa care taie căile de acces ale vinovatului spre persoanele care contează cel mai mult pentru el.

Creativitatea salvatoare

„Cel ce experimentează se aseamănă cu un vânător care nu aşteaptă ca vânatul să-i apară în bătaia puştii, ci caută să stârnească vânatul prin hăitaşi.” (Francis Bacon, filosof englez din secolul al XVII-lea)

Privindu-ne în ochi propria moarte

„În filme, vezi adesea personaje care transmit un mesaj pe patul de moarte – cineva spune cu ultima suflare: «Te rog, spune-i lui Jim că îl iubesc.» Aceste lucruri mă fac să râd. N-am văzut niciodată așa ceva”, spune psihologul Lesley Fallowfield, subliniind discrepanţa dintre modul în care mor oamenii de obicei și percepţia eronată pe care o avem despre modul în care se încheie viaţa. Și nu e vorba doar de faptul că, de cele mai multe ori, trecerea de la viaţă la moarte se face lent, printr-un intermezzo al pierderii conștienţei, ci de o mulţime de detalii în care moartea nu arată niciodată ca pe ecran.

Certurile online, nou subiect de studiu știinţific

Cearta surdă, de tipul „trib contra trib”, este probabil o experienţă comună printre utilizatorii de social media. Unii cred că este atât de comună, încât ar trebui să facă obiectul unui nou domeniu de cercetare – erisologie, denumit după Eris, zeiţa discordiei în mitologia greacă.

Cuplurile care nu se tem de conflicte

Gestionarea conflictelor în cuplu seamănă cu baletul pe sârmă – necesită exerciţiu, un echilibru foarte bun și o motivaţie solidă pentru a nu confunda partenerul, în toiul luptei, cu un vrăjmaș care trebuie împins de pe sârma subţire, cu tot cu argumentele și punctul lui de vedere.

Agenda LGBT pune la încercare libertatea de exprimare

Universitatea Cornell, din New York, Statele Unite, a retras invitaţia pe care i-o făcuse lui Jannique Stewart, o activistă pro-viaţă din cadrul Institutului Life Training, de a participa la o dezbatere despre avort, după ce s-a aflat că aceasta susţine definiţia biblică a căsătoriei. Din păcate, acesta este doar ultimul exemplu care evidenţiază alunecarea mediului universitar spre un progresism care, în numele egalităţii și al corectitudinii politice, expulzează orice fel de discurs conservator, ridicând astfel încălcarea libertăţii de exprimare la rangul de a fi unica politică acceptabilă.

Drumul spre acasă

Miracolul tehnologiei moderne este preaslăvit astăzi de toată lumea. Felul în care tehnologia ne-a pus lumea la picioare, asigurându-ne că din vârful canapelei suntem în centrul universului și avem soluţii care nu cer decât să mișcăm un deget pe un ecran, ne-a cucerit iremediabil. Societatea ca întreg nu va renunţa niciodată de bună voie la confortul obţinut, ci doar va căuta să îl exacerbeze. O consecinţă directă a acestui lucru nu este doar izolarea omului în societate, ci inclusiv izolarea de Dumnezeu.

Lumea din afară și bulele din minţile noastre

Poate că Platon a fost printre primii care au gândit astfel, dar în sociologia modernă Walter Lippmann este cel care a rămas în istorie pentru ideea că oamenii nu au acces la realitate în toată complexitatea ei, ci operează cu imagini pe care și le construiesc singuri despre această realitate.

De la urările cele reci la Vestea cea Bună

Urările trimise cu ocazia sărbătorilor constituie un obicei frumos, dar şi un prilej de a evalua, în sinea noastră, cât de mult ne pasă unora de alţii, cât de mult ne-am apropiat sau, dimpotrivă, ne-am îndepărtat, în cursul anului care a trecut.

Facebook recunoaște că le permite companiilor să ne acceseze mesajele private

Ai discutat vreodată cu cineva pe aplicaţia Messenger a Facebookului, după care au început să îţi apară reclame în legătură cu subiectul respectiv?

Înainte să moară, un bătrânel i-a lăsat vecinei lui cadouri cât pentru 14 Crăciunuri

O bătaie în ușă e tot ce au auzit din partea vecinilor, înainte de a fi emoţionaţi până la lacrimi de ceea ce aveau să afle. Au deschis și au văzut-o în prag pe fiica vecinului lor, cu mâna încleștată pe un sac mare și negru. „Am crezut că mă roagă să scot eu gunoiul lor, când va veni mașina”, mărturisea Owen Williams, care i-a deschis.

Tirania astrelor

În zilele noastre, agresivitatea poate lua forme neașteptate. Forme „elegante“, nonviolente, dar care pot deveni agasante și păgubitoare atunci când anumiţi „binefăcători“ dau buzna peste noi prin internet, sms-uri și poșta clasică.

Viaţa în vecinătatea morţii

Într-una din serile în care verifica starea pacienţilor dintr-un centru de îngrijire paliativă, terapeutul a riscat o întrebare derutantă pentru o persoană al cărei univers se micșorase până la dimensiunea patului de suferinţă: „Care a fost bucuria pe ziua de astăzi”? Iar răspunsul nu a întârziat să vină: „Că trăiesc.”

Şcoala fericirii

Chestiunea educaţiei generează discuţii aprinse şi numeroase controverse. Dialogul cu prof. Steve Dickman, directorul unui liceu privat din Savannah, Tennessee, prezintă un model de educaţie probat de-a lungul timpului. Obiectivul nu stă numai în însuşirea de cunoştinţe, ci şi în deprinderile de a le aplica în viaţa reală, pentru binele propriu şi binecuvântarea altora. Produsul secundar al unei asemenea educaţii este fericirea, nici mai mult, nici mai puţin.

Confluenţele filosofiei educaţiei creştine cu şcoala românească

„Învăţământul românesc este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate. Potrivit evaluărilor internaţionale, media elevilor români la ştiinţe şi la lectură este mai mică decât cea internaţională, dar şi decât media elevilor din ţările vecine intrate ca şi noi de curând în Uniunea Europeană. Ineficienţa în formare este dramatică. Educaţia nu este relevantă în raport cu societatea viitorului, iar sistemul este inechitabil, fiindcă în loc să producă oportunităţi şi şanse, el creează dezavantaje şi discriminări”1, nota Raportul Comisiei Prezidenţiale asupra educaţiei din anul 20072.

Singura moarte care poate fi evitată

„Dacă există ceva mai sfâșietor decât un trup care se prăpădește din lipsă de pâine, acela e un suflet care se stinge din lipsă de lumină.“ (Victor Hugo)

Sindromul de burnout, între maladie și speranţă

„Orice fiinţă umană, dacă își propune, poate să fie sculptorul propriului său creier.” (Santiago Ramon y Cajal, neurolog, laureat al Premiului Nobel în 1906)