dependenta

Consumul de zahăr nu este doar un inamic al siluetei, ci un inamic al întregului organism. Pentru unele persoane, un consum rar sau moderat nici măcar nu este o opţiune, pentru că au un fond adictiv prea puternic, ceea ce înseamnă că un biscuite mâncat se transformă într-o cutie de biscuiţi mâncată. Nutriţioniștii au câteva ponturi care ar trebui să ajute în lupta cu această tentaţie.

Adicţia de jocurile video este un subiect dezbătut de cel puţin două decenii. Deși centrele de tratare a acestei dependenţe s-au înmulţit odată cu numărul specialiștilor care au demonstrat prin studii că jocurile video pot crea dependenţe similare abuzului de substanţe, lumea academică nu ajunsese la un consens. Până acum.

Un nou metastudiu al datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care analizează consumul de substanţe nocive la nivel global și impactul lor asupra sănătăţii arată că, la ratele actuale de consum, substanţele adictive al căror consum este legal – cum sunt tutunul și alcoolul – fac considerabil mai multe ravagii decât droguri precum cannabisul, amfetamina, opioidele sau cocaina.

Știi cum e când scoţi telefonul din buzunar, intri pe Facebook sau pe Instagram, „tragi” ecranul în jos și aștepţi un val nou de notificări și vești proaspete? Niciodată nu știi ce primești. Câteodată sunt trei lucruri interesante, câteodată e doar unul, iar uneori nu e nimic nou. Te-ai gândit vreodată cât de similar este mecanismul cu cel al păcănelelor? Tragi în jos de manetă și niciodată nu știi ce primești. Dar tot rămâi pe scaun, cu mâna lipită pe manetă, pierzându-ţi și timpul, și banii.

În urmă cu o lună, am decis să iau o măsură radicală de introvertire digitală: mi-am dezactivat contul de Facebook. La finalul experimentului, am ajuns la câteva concluzii suficient de importante cât să merite împărtășite și cu alţii. Din fericire.

Obiceiul de a consuma băuturi alcoolice este la fel de dăunător ca fumatul, iar consumul a mai mult de 5 băuturi alcoolice pe săptămână reduce speranţa de viaţă a unei persoane de 40 de ani, se arată într-un studiu publicat în jurnalul medical The Lancet.

„Cum de eu nu apar pe YouTube, la fel ca ceilalţi copii?” își chestiona Ryan părinţii. Se uita la atâtea canale de YouTube în care apăreau copii care făceau recenzii la tot felul de jucării, încât, la cei trei anișori ai lui, Ryan nu înţelegea de ce ei sunt de o parte a ecranului de laptop, iar el, de cealaltă. Locul lui era acolo, cu ei, făcând ce fac și ei.

Decenii de cercetare au arătat că relaţia noastră cu mass-media este simbiotică, fie că este vorba de televiziune, fie de radio sau internet. Odată cu pierderea controlului asupra consumului de internet, oamenii dezvoltă o dependenţă psihologică faţă de reţelele sociale în mod special datorită gratificaţiilor pe care le primesc - beneficii precum escapism, relaxare și sentimentul că nu ești singur.

În mintea mea am făcut deja de zeci de ori pasul – am șters tot: poze, postări, mesaje și am zis „adio, Facebook”. Tot în mintea mea am (pre)simţit și efectele: plictisită, despărţită de majoritatea prietenilor mei și neinformată. Cum pot ști dacă chiar am prevăzut bine?

Dacă pastorul Jim Ayer era într-o sală cu o mie de oameni, nu aveai cum să nu-l vezi. Cu un cap deasupra celor mai mulţi și cu o pălărie neagră, cu boruri largi, mereu pe cap. Știam că era, de mulţi ani, gazda simpatică a unei emisiuni despre Radio Mondial Adventist, pentru care călătorea în cele mai neobișnuite locuri de pe faţa pământului. Dar nu știam nimic despre povestea lui de viaţă. Până am avut șansa să-l intervievez.

„Bună, sunt Rebeca și sunt dependentă de cumpărături!” Replica, la fel ca și personajul, deși aparţin unei comedii apărute în 2009, sunt totuși decupate dintr-o familiară realitate cotidiană. Shoppingul a devenit o anexă indispensabilă a vieţii moderne. Dar când nu se rezumă la a fi doar apendicele unei existenţe cu mult mai complexe, instalându-se în centrul preocupărilor unui individ, saltul de la delectare la dependenţă devine doar o chestiune de timp.

România ocupă locul 8 în lume la consumul de alcool pe cap de locuitor, cu echivalentul a 12,9 litri de alcool pur consumaţi anual, în vreme ce pe locul fruntaș, Republica Moldova, se poate „mândri“ cu un consum de 17,4 litri pentru fiecare locuitor. O incursiune în istorie ne oferă un context potrivit în care să ne stabilim reacţia faţă de o asemenea știre.