Etichetă: emotii

Capacitatea de imaginare a unor alternative la evenimente ce au avut deja loc distinge omul de celelalte vieţuitoare și de mașini – inteligenţa artificială nu a reușit încă să creeze un dispozitiv care să născocească scenarii contrafactuale. Faptul că putem călători într-un timp imaginar, rescriind acţiunile noastre și deznodământul lor, se poate dovedi un avantaj...

Mă consider o persoană onestă. Și totuși, atunci când mi se pune o întrebare foartă simplă, „Ce mai faci?”, mă simt tentată să răstălmăcesc adevărul.

Nu eram într-o dispoziţie bună atunci când am intrat în biroul șefului meu. De câţiva ani încercam să jonglez cu un loc de muncă cu normă întreagă și unul cu jumătate de normă, să-mi termin studiile de masterat, să-mi susţin soţul în cariera lui și să am grijă de trei copii. Cu o lună înainte,...

Să presupunem că ne-am întâlni astăzi și te-aș întâmpina cu întrebarea atât de frecvent folosită: „Ce mai faci?”. Cum mi-ai răspunde? Ai avea curajul să spui cum te simţi în realitate? Pe data de 10 octombrie se sărbătorește Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale. Pe 8 septembrie, Australia și Noua Zeelandă organizează o Zi Naţională de Acţiune,...

Dacă rușinea ar fi un personaj, principala lui caracteristică ar fi abilitatea de a se strecura în cele mai întunecoase cotloane, evitând orice dâră de lumină și orice discuţie despre el.

Aproape toate librăriile au astăzi o secţiune dedicată cărţilor despre schimbare, doar că denumirea generică dată acestei categorii de volume este cea de „dezvoltare personală“, sau „self-help“.

Atunci când pare că mintea noastră se află în război cu ea însăși, avem nevoie să ne adunăm toţi aliaţii care ne pot sta la dispoziţie.

Încă de mici suntem îndemnaţi să nu ne dăm bătuţi, să mergem mai departe și să ne „urmăm calea"; de pe băncile școlii ni se inoculează ideea că renunţarea este personajul negativ, sinonim cu eșecul, o dovadă a lașităţii sau a incapacităţii de a ne duce la bun sfârșit misiunea.

Au trecut mai mulţi ani de când locuiam împreună cu fratele meu. Dar recent am decis să merg și să rămân o perioadă la el. Într-o zi am hotărât amândoi să mergem să vizităm un loc în natură pe care nici eu, nici el nu îl mai vizitasem până atunci. Când am ajuns, începuse să...

mai ales dacă vine „de la o rudă, un prieten, o cunoștinţă sau un necunoscut”, observa cu umor ziaristul Franklin P. Jones. După cum o dovedește un lung șir de studii, forţa corozivă a feedback-ului negativ nu trebuie subestimată, însă înţelegând resorturile reacţiilor suscitate de critică, putem să amortizăm impactul acesteia și să ne însușim lecţiile...

La etajul 1 al Muzeului Britanic din Londra, într-o expoziţie dedicată identităţii, un panou de sticlă iluminat le transmitea vizitatorilor importanţa pe care trăsăturile feţei o au în comunicarea identităţii noastre: „Faţa ta te trădează – îţi dezvăluie sexul, moștenirea genetică și sentimentele”. Asta se întâmpla în anul 2012. Între timp, pentru mulţi, sexul a...

Cea de-a doua ediţie a Conferinţei Europene de Sănătate (CES) s-a desfășurat la București, sub mottoul „Sănătate, vindecare, speranţă”. Dacă, din interviul cu dr. Raniero Facchini, am aflat că menţinerea sănătăţii și recuperarea ei pot cere uneori măsuri diferite, iar, din interviul cu dr. Zeno Charles-Marcel, am înţeles că e nevoie să rezistăm tentaţiei de...

Muzica are efecte nebănuite asupra ascultătorului și îi influenţează în mod inedit stările trăite și activităţile practicate pe acordurile sale.

Orientarea către oameni, înclinaţia spre a face bine și spre a munci cu sens sunt adesea principalele forţe motivatoare pentru cei care decid să urmeze o carieră în medicină. Cei mai mulţi nu anticipează însă impactul pe care îl va avea expunerea constantă la suferinţa celor pe care doresc să îi ajute. Olga Khazan dezvăluie...

Credinţa e ceva abstract, un amestec de gânduri și sentimente. Iar, pentru unii, pare să fie mai mult sentiment decât gând. Această abordare este din ce în ce mai reprezentativă pentru evanghelicii americani, spune istoricul Todd M. Brenneman, deși la consecinţele ei se gândesc prea puţini.

Studiile anterioare au arătat că stările noastre emoţionale pot influenţa starea de spirit a celor din jur, cu care intrăm în contact. Însă emoţiile îi pot molipsi pe ceilalţi chiar și în lumea virtuală, prin intermediul reţelelor de socializare, arată un studiu publicat în jurnalul PLOS One.

Indiferent de cultura de care aparţin sau de limba maternă, toţi oamenii afișează în același fel, pe chipul lor, patru tipuri de emoţii, prin intermediul expresiilor faciale, susţin cercetătorii de la Universitatea din Glasgow într-un studiu publicat în jurnalul Current Biology.

Oricine a citit o carte a trăit la un moment dat împreună cu personajul principal teama de incertitudine, căldura unei îmbrăţișări, lacrimile unei despărţiri sau tensiunea unei discuţii aprinse. Oamenii de știinţă de la Institutul Tehnologic Massachusetts (MIT), din SUA, au dus această experienţă un pas mai departe și au creat o carte conectată la...

Frica nu este singura emoţie pe care o resimţim în timpul unui coșmar, au observat experţii de la Universitatea din Montreal. Ei au descoperit o varietate de sentimente trăite în timpul unor vise înspăimântătoare, dar și cele mai frecvente teme ale acestora.

De la structura unică a lacrimilor, în funcţie de factorul declanșator, și până la motivele pentru care plângem, picăturile de apă amestecate cu hormoni, enzime, sare, proteine și anticorpi ascund o serie de lucruri fascinante.

De la dragoste și fericire până la frică sau mânie, emoţiile pe care le trăim la un moment dat sunt resimţite în mod direct, cu o intensitate puternică, în anumite regiuni ale corpului, susţin cercetătorii finlandezi într-un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Science.