migratie

Cum poate fi resuscitată România rurală?

În copilărie, dar și în studenţie, mă gândeam că viitorul meu n-ar putea avea decât siluetă urbană. Nu puteam ști cât de adânc mi se dăltuise în suflet scânteierea muntelui din faţa casei, nici cât de îndrăgostită eram, în cotloanele sufletului, de ţârâitul somnoros al greierilor, de serile cu parfum de caprifoi, de uliţele străjuite de vișini și de corcoduși, de mirosul reavăn de iarbă abia cosită și de sentimentul viu că aici, sub cupola norilor, în templul lemnos al copacilor și în zumzetul zilelor de vară, se naște din nou, în fiecare dimineaţă, lumea.

Radiografia unei planete îndrăgostite de oraș

Pentru cei care au văzut intersecţia din districtul Shibuya din Tokio, spectacolul furnicarului uman este unul greu de uitat. La fiecare schimbare a semaforului, peste 2.500 de persoane traversează simultan cele 5 mari treceri pietonale, iar impresia unui observator de la înălţime este că vede oștiri pe punctul de a începe o luptă, doar pentru ca, în punctul de întâlnire, să devină „o masă fluidă, alunecând perfect una pe lângă cealaltă”.

România, în topul statelor UE care au înregistrat o scădere a populaţiei în 2018

Populaţia Uniunii Europene a crescut cu 1,1 milioane de locuitori în ultimul an, dar România nu se regăsește printre cele 18 ţări care au înregistrat creșteri ale populaţiei, ci în primele 4 ţări ale UE care au pierdut locuitori în 2018, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Esenţiale de weekend

Emmanul Macron se adresează „vestelor galbene”

Macron: Europa revine la ingredientele politice din perioada interbelică

Politicile privind imigraţia continuă să producă dezacorduri în mediul politic internaţional privind cele mai echilibrate abordări asupra chestiunii imigrării legale și clandestine. În timp ce unii politicieni constată că situaţia curentă are un corespondent ameninţător în marea istorie, alţi lideri politici își reduc termenii de comparaţie la istoria naţională recentă.

Să înţelegem mai bine migraţia. Câţi oameni și-au părăsit casa și de ce?

Imigranţi, expaţi, solicitanţi de azil, refugiaţi. Aceste denumiri au devenit atât de încărcate de emoţie încât au ajuns să fie folosite deseori ca armă în discursurile politice. Însă ce putem ști astăzi, în mod real, despre fiecare dintre categorii?

Esenţiale azi, 19 iunie

Atac armat în Suedia

Schimbarea climei pune pe fugă 143 de milioane de oameni

Schimbările climatice forţează tot mai multe familii să fugă de foamete, de lipsa apei și de inundaţii. Este de așteptat ca până în anul 2050 aproximativ 143 milioane de persoane să fie strămutate, a concluzionat Banca Mondială.

România își revine, dar nu și românii

Conform unei statistici ONU recente, România se află pe locul al doilea în lume ca ritm al creșterii emigraţiei, cu 7,3% pe an. În mod surprinzător, ne situăm imediat după Siria.

Oficial ONU: Europa se află „într-o situaţie de respingere” a imigranţilor

Imaginea unui bărbat, identificat drept sirianul Laith Majid, strângându-și în braţe copiii a fost distribuită de mii de internauţi în ultimele zile. Instantaneul surprins de camera fotografului independent Daniel Etter a devenit un simbol pentru lupta migranţilor neeuropeni pentru o viaţă decentă în Europa.

Nici analfabeţi, nici șomeri, nici săraci. Un portret onest al emigrantului român

„Vin invadatorii!” Dacă ar fi să rezumăm la două cuvinte discursurile anti-migraţie ale unor politicieni francezi și britanici, acestea ar fi.

Unde locuiesc cei mai inteligenţi oameni?

Probabil că de multe ori cei care stau în orașe, dar și cei din mediul rural s-au lovit de dilema locuinţei perfecte, care să îndeplinească nevoile intelectuale și cele fizice. Un psiholog de la Universitatea din Helsinki a avut în vedere tocmai această dilemă și a încercat să găsească mediul în care se concentrează oamenii cei mai inteligenţi.