Etichetă: pacat

Aproape tot românul știe Rugăciunea Domnească, rugăciunea lui Iisus, învăţat de bunica sau de vreun părinte. Dar puţini știu că aceasta vine ca răspuns la rugămintea ucenicilor adresată lui Iisus de a-i învăţa să se roage.

Judecând după titlurile din presa ultimelor două săptămâni, România pare complet pregătită pentru o discuţie despre păcat.

Vestea dispariţiei lui Charles Manson a trecut aproape neobservată în România, în timp ce, dincolo de Oceanul Atlantic, a marcat închiderea unui capitol tulburător al istoriei.

Mărturisesc sincer că nu am luat în serios subiectul până când nu i-am auzit într-o seară vorbind pe această temă pe Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, și pe scriitorul Sorin Lavric.

Unul dintre motivele, dacă nu chiar Motivul pentru care istoria primei alegeri ratate a omului, a eșecului originar, este dezavuată vehement este duritatea aproape brutală cu care acest eveniment – o simplă decizie „dietetică” ce s-a dovedit a fi cea mai costisitoare decizie luată vreodată de un om – ne reamintește, mai puternic decât orice...

Întrebarea din titlu este un protest exprimat sub forma unei nedumeriri acuzatoare la adresa lui Dumnezeu. Nu este altceva decât o condamnare voalată a lui Dumnezeu și a acţiunilor Lui. Este expresia ciudată a rebeliunii unei lumi care se vede pe sine superioară lui Dumnezeu. Oamenii uită cuvintele Scripturii din cartea lui Iov: „Supărarea să...

Marea atracţie a lumii virtuale vine tocmai din posibilitatea evadării pe care i-o oferă vizitatorului, care simte că acolo își poate ascunde identitatea, își poate satisface orice fantezie fără a suporta, adesea, vreo consecinţă. Posibilitatea ascunderii identităţii oferă sentimentul de libertate, dorinţă deloc rea în sine, până la urmă. Dar, este posibilă libertatea de acţiune...

Cel mai intrigant pentru cei care vor explicaţii complete este că unii, care pierd avionul, întârzie, sunt refuzaţi la îmbarcare sau nu ajung la avion din orice alt motiv, când înţeleg că au evitat moartea, spun cu mare convingere: „Dumnezeu a fost cu mine”. De ce a fost Dumnezeu cu ei și nu a fost...

Mântuirea este firul roșu care străbate Cuvântul lui Dumnezeu. Biblia nu prezintă doar acţiunile lui Dumnezeu în favoarea noastră, ci și caracterul care stă în spatele acestor acţiuni, așa încât întregul univers să Îl înţeleagă mai bine.

Ideile creștinismului devin tot mai puţin plauzibile, susţine autorul Richard Tarnas într-una din cărţile sale, care oferă o privire de ansamblu asupra gândirii occidentale. Pentru Tarnas, existenţa lui Iisus din Nazaret, „petrecută cu două milenii mai devreme într-o naţiune primitivă și obscură”, nu mai poate fi luată în serios. Vorbind despre moartea lui Iisus, Tarnas...

Cei care vor atinge succesul în cele din urmă nu doar că le vor spune altora adevărul, dar și-l vor spune lor înșiși.

Eram în drum spre un vârf cu vedere spre orașul Airlie Beach, din nordul statului Queensland. Credeam că e vorba de un traseu de 800 de metri, dar fiecare turist pe care îl întrebam cât mai avem până la destinaţie ne răspundea invariabil: „Încă 10 minute”. Așa că am avut nevoie de optimism și determinare...

Iisus cunoștea gândurile oamenilor și de aceea mânia Sa împotriva lor era întotdeauna chirurgicală – adică nu doar precisă, ci și terapeutică.

Nicio altă instanţă pe pământ nu poate judeca un om așa de eficient cum o face sau ar trebui să o facă propria lui conștiinţă. Înainte și îndată după ce răul a fost comis începe „nemilosul“ proces.

„Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, și eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc.” (Matei 3:11)

Perspectiva iadului ocupă un colţ întunecat în mintea celor mai mulţi dintre noi, fie că ne gândim la acest lucru, fie că nu. Pentru mulţi creştini, credinţa în iad este chiar mai importantă decât credinţa în Dumnezeu, din moment ce de multe ori se întâmplă ca prima să o modeleze pe ultima, şi nu invers,...

La capătul unui periplu care a urmărit modul în care credinţa şi speranţa celei de a doua veniri a lui Iisus s-au manifestat în istoria bimilenară a creştinismului, ultima parte a dosarului „Revenirea” prezintă secvenţele finale care leagă această istorie de prezent: mişcarea millerită şi adventismul.

Mult timp m-a deranjat povestea lui Iov și nu am putut să trec de ideea că Dumnezeu și Satana ar putea pune un pariu a cărui urmare directă să fie pierderea unor vieţi omenești.

Mă aflam alături de un tânăr creștin care înjura de Dumnezeu și de Christos și rostea cuvinte asupra cărora mi-am dat seama că nu are niciun fel de control, pe lângă furia lui pe un cal care refuza să înţeleagă românește.

Vai-urile lui Iisus nu sunt rostite primordial în dreptul unor păcate cum ar fi hoţia, desfrâul sau crima, de care, de multe ori în chip făţarnic, ne arătăm noi așa de îngroziţi! Vai-urile Lui se îndreaptă tocmai împotriva ipocriziei[1], o formă de poluare sufletească la care, adesea, ne raportăm, inconștient sau nu, râzând sau zâmbind...

Maestrul Pleșu ne duce în ispita unei discuţii despre atractivitatea comparativă a două opţiuni morale. De ce răul este mai atractiv?