plans

Știinţa din spatele ţipătului

Lumea noastră gălăgioasă nu poate rezista ţipătului unui bebeluș. Chiar dacă două pisici se bat zgomotos pe afară, în timp ce muzica de la petrecerea vecinului duduie, iar un avion trece pe deasupra casei, e suficient ca un copi să plângă și lumea parcă stă în loc. Ce face ca un copil care zbiară să ne atragă de fiecare dată atenţia? Un studiu publicat în Current Biology Journal propune un răspuns: ţipetele umane au o proprietate acustică unică ce activează nu doar circuitul auditiv aa creierului, ci și circuitele fricii.

Criza imigranţilor: Merkel și fetiţa în lacrimi

În circumstanţele crizei din Grecia, în care Germania a fost criticată pentru lipsa de compasiune și pentru situaţia umilitoare și fără sens în care i-a pus pe eleni, cancelarul Angela Merkel devine de două ori „lupul cel rău”, după ce o face pe o fetiţă din Palestina să plângă în faţa camerelor de filmat.

Un microcosmos într-o lacrimă

De la structura unică a lacrimilor, în funcţie de factorul declanșator, și până la motivele pentru care plângem, picăturile de apă amestecate cu hormoni, enzime, sare, proteine și anticorpi ascund o serie de lucruri fascinante.

Ştiinţa din spatele suspinelor. De ce plâng oamenii?

Dacă, în copilărie, oamenii plâng pentru a-şi comunica nevoia de ajutor din partea celorlalţi, de ce, odată ajunşi la maturitate, preferă să plângă de cele mai multe ori atunci când nu e nimeni prin preajmă? Aceasta este doar una dintre întrebările la care psihologul Robert Provine răspunde în cartea sa "Comportament curios: căscatul, râsul, sughiţul şi dincolo de ele" (Curious Behavior: Yawning, Laughing, Hiccupping, and Beyond), publicată, în SUA, în luna august.

Criza îi face pe angajaţi să plângă la locul de muncă

O persoană din şapte suferă de afecţiuni mintale din cauza crizei şi un om din cinci recunoaşte că a plâns la locul de muncă din cauza stresului provocat de presiunile apărute odată cu recesiunea economică. Sunt concluziile unui studiu realizat în Marea Britanie şi citat de Gândul.