poluare

Poluarea din propriile case, la fel de periculoasă ca poluarea exterioară

Poluarea aerului este cel mai important factor de risc pentru mediu și sănătatea umană, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Statisticile sunt înfiorătoare – 9 din 10 oameni la nivel mondial respiră aer poluat, iar 1 din 8 va muri din această cauză. Ceea ce înseamnă aproximativ 7 milioane de decese pe an, cauzate de boli agravate de poluare, dintre care în mod curios 4 milioane sunt cauzate de poluarea interioară, din propriile case, deși rareori se vorbește despre aceasta.

Soluţii pentru a prelungi viaţa vestimentaţiei și a planetei

„Când cumperi la mâna a doua, dai o viaţă nouă unui articol vechi (…) Îmi cumpăr mulţi pantofi la mâna a doua. Când par obosiţi, îi duc la cizmar și mă asigur că vom avea o viaţă lungă și fericită împreună”, scrie Kathryn Kellogg pe blogul ei, destinat celor care se gândesc să adopte un stil de viaţă cu cât mai puţine deșeuri.

Vremea extremă a afectat 62 de milioane de oameni în 2018

Organizaţia Meteorologică Mondială, un organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, tocmai și-a publicat raportul anual asupra stării climei la nivel mondial, în care se subliniază că fenomenele meteo extreme au afectat 62 de milioane de oameni în 2018, dintre care 2 milioane au fost nevoiţi să se relocheze.

Bacteriile din plastic ar putea purta holera din India până în SUA

Cercetătorii din Scoţia au avut recent surpriza neplăcută de a găsi unele dintre cele mai frumoase plaje publice din ţară inundate de mici resturi de plastic aduse la mal de valuri, care pe deasupra erau purtătoare de bacterii E.coli și Vibrio spp, baterie de gram negativ care poate cauza diverse infecţii la oameni, de la gastroenterită la holeră.

50 de alimente pentru viitorul planetei

Până în anul 2050 se preconizează că planeta va fi populată de 10 miliarde de oameni, care vor avea nevoie de o alimentaţie nutritivă din resurse tot mai puţine. Însă, sistemul alimentar actual este nesustenabil, contribuie la încălzirea globală și trebuie reformat în mod radical, avertiza un raport alcătuit de 130 de cercetători din toată lumea. Acum, organizaţia World Wildlife Fund și compania Knorr au lansat o campanie de popularizare a unei diete care să conţină „50 de alimente pentru sănătatea umană și a planetei”. Conform WWF, din anii 1970 și până în prezent s-a înregistrat un declin de 60% a populaţiilor de animale sălbatice, astfel încât acum protejarea lor nu se poate face decât prin rezolvarea factorului principal care a dus la acest declin, și anume industrializarea agriculturii și a creșterii de animale. Potrivit raportului pregătit pentru lansarea acestei campanii, 75% din ceea ce consumăm provine din doar 12 surse vegetale și 5 surse animale. Un număr de doar 3 cereale- grâu, porumb și orez – alcătuiesc în majoritatea dietelor până la 60% din caloriile provenite din plante. Lipsa varietăţii dăunează atât omului, cât și mediului, întrucât cultivarea repetată a aceluiași soi pe aceeași bucată de pământ scoate nutrienţii din sol, ceea ce duce la folosirea excesivă a fertilizatorilor și pesticidelor, care dăunează populaţiilor de insecte și mediului înconjurător. Raportul promovează adoptarea unei diete bogate în proteine vegetale, care să înlocuiască pe cât posibil consumul de carne, în special de carne roșie, care contribuie în mod disproporţionat la încălzirea climei și la deteriorarea mediului. Există deja multiple analize care arată că și din punct de vedere al sănătăţii, ar fi ideală renunţarea la carnea roșie. Un studiu realizat pe 96.000 de persoane din SUA și Canada arată că până și un consum scăzut de carne are impact negativ asupra riscului de deces, în special din cauza bolilor de inimă. Cercetătorii Universităţii Loma Linda au descoperit că până și carnea roșie neprocesată, chiar consumată rar, crește riscul de deces și boli cardiovasculare, dar în mod special atunci când este combinată cu alte tipuri de carne procesată. „În lume, sunt peste 30.000 de plante pe care le-am putea consuma. Noi mâncăm maxim în jur de 150 dintre acestea, iar să ia o mână de cereale cultivată atât de agresiv este un pericol pentru tot sistemul nostru alimentar”, punctează Maria Haga, de la Crop Trust, o organizaţie dedicată prezervării diversităţii în agricultură. Pierre Thiam este la origine din Senegal, dar acum este chef în New York. El spune că oamenii încep să realizeze cât de mare este problema și cât de mare este și varietate de alimente alternative pe care le-ar putea consuma. Un exemplu pe care îl dă este ce mânca în copilărie este „fonio” o supercereală cultivată în Africa. „Nu conţine gluten și are un indice glicemic scăzut, deci este bună pentru sănătate și crește doar în două luni și este rezistentă la secetă”, punctează Thaim. De fapt, multe din cele incluse în lista alimentelor alese de WWF pentru prezervarea sănătăţii umane și a planetei provin din Africa. Printre ele se mai numără diferite ciuperci, alge, oleaginoase și seminţe, leguminoase, cereale, fructe și legume, frunze verzi și rădăcini, dar și tuberculi și chiar cactuși. Printre criteriile de selecţie s-au numărat valoarea nutriţională, impactul asupra mediului, gustul, accesabilitatea și preţul.

Industriile extractoare, responsabile pentru 50% din emisiile de CO2

În general, discuţiile despre resursele planetei se învârt în jurul cantităţilor – Avem destule resurse pentru o populaţie de X miliarde de oameni? Însă cel mai cuprinzător studiu de mediu realizat de ONU evidenţiază o altă problemă legată de resurse – faptul că exploatarea lor în sine contribuie masiv la încălzirea planetei și la pierderea biodiversităţii.

Ziua în care copiii protestează pentru un viitor respirabil

Era o zi ploioasă de noiembrie, în Stockholm, Suedia. Îmbrăcată cu o pelerină galbenă și echipată cu mănuși și căciulă, Greta Thunberg, 15 ani, stătea singură în faţa Parlamentului suedez cu o pancartă pe care scria: „Greva școlii pentru climă.” Astăzi, Greta conduce mișcarea Greva Tinerilor pentru Climă, care pe 15 martie organizează cel mai mare protest al tineretului global de până acum.

Studiu: Motoarele diesel subminează sănătatea publică

Un studiu realizat de ICCT – grupul nonguvernamental care a făcut publice datele ce au stat la baza scandalului Dieselgate, din cadrul companiei VW – arată că mașinile pe motor diesel contribuie cel mai mult la poluarea atmosferei și la cauzarea morţilor premature.

Evadarea din regatul de plastic

„Imaginaţi-vă o lume fără corali. Imaginaţi-vă o lume fără pești. Imaginaţi-vă o lume în care râurile curg doar în sezonul ploios”, este provocarea pe care o lansează jurnalistul Thomas Friedman, câștigătorul Premiului Pulitzer, într-un bestseller care inventariază argumentele în favoarea unei revoluţii verzi. Parafrazându-l pe Friedman, dar păstrând discuţia pe coordonatele aceluiași subiect, am putea să ne întrebăm dacă suntem în stare să ne imaginăm o lume fără plastic. Și, în final, dacă suntem capabili s-o creăm.

Poluarea, o posibilă cauză a autismului la copii

Un studiu efectuat recent pe un eșantion de copii din Shanghai a revelat că expunerea la poluarea cu particule fine (PM2.5) este corelată cu o creștere de 78% a incidenţei diagnosticului de tulburare de spectru autist (ASD).

Doar 12 ani pentru a salva planeta

Istoria umanităţii are o constantă – civilizaţii se nasc și mor cu o medie de viaţă de 336 de ani. De cele mai multe ori, fiecare civilizaţie este responsabilă pentru propriul colaps, chiar dacă autodistrugerea este facilitată și de factori externi. Studiind colapsul civilizaţiilor istorice, dr. Luke Kemp, cercetător în cadrul Centrului pentru Studierea Riscurilor Existenţiale, de la Universitatea Cambridge, evaluează riscurile globale cu care ne confruntăm azi și ne avertizează că semnele sunt tot mai rele.

Top 3 crize globale cu care ne confruntăm azi

„Eh, ecologiștii nu văd decât crize”, comenta cineva pe Facebook la un articol în care organizaţia Greenpeace avertiza că depozitarea deșeurilor nucleare este o criză globală ce trebuie rezolvată urgent. Oare chiar folosim cuvântul „criză” prea lejer, pentru că nu găsim alte mecanisme de a atrage atenţia pe niște probleme cu adevărat importante? Sau chiar suntem într-un moment de cumul al mai multor factori negativi, care, lăsaţi să continue, ne vor îngreuna semnificativ viaţa pe Pământ?