presa

Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor: cel puţin 250 de jurnaliști sunt închiși la nivel mondial

Numărul jurnaliștilor care se află după gratii a ajuns la cel puţin 250, China și Turcia clasându-se pe primele locuri în topul ţărilor care încalcă libertatea presei, a arătat raportul anual realizat de Comitetul pentru Protecţia Jurnaliștilor (CPJ), cu sediul în New York.

Internetul, la fel de important ca televiziunea pentru consumul de știri

Nu este nicio noutate că cine nu are viaţă online nu are viaţă deloc, iar nimic nu poate fi mai adevărat pentru instituţiile mass-media. Ziarele și revistele tipărite au fost primele care au simţit efectele accesului în masă la internet și la reţelele de socializare, iar acum sunt cu adevărat pe cale de dispariţie, arată un nou studiu al Centrului de Cercetare Pew.

Declinul presei în democraţie – studiu de caz și reflecţii

Pentru mult timp, presa americană a reprezentat cel mai înalt standard la care era de dorit să ajungă jurnalismul din orice altă ţară. În multe ţări, inclusiv în România, facultăţile de profil formează noile generaţii de jurnaliști după acest model. Și chiar și după terminarea studiilor, unele organizaţii media își instruiesc reporterii după modelul CNN. Cel puţin aceasta a fost experienţa mea și a colegilor mei. Ceva s-a schimbat însă radical în pragul alegerilor prezidenţiale americane din 2016, ceva ce promite să schimbe chiar mersul lucrurilor într-o societate democratică.

Esenţiale azi, 3 august

Români, amendaţi pentru nedepunerea Declaraţiei Unice

Atacurile teroriste islamiste primesc cu 357% mai multă atenţie în presă

Un cetăţean german de origine iraniană înarmat cu un cuţit de bucătărie a atacat vineri la întâmplare pasagerii unui autobuz din oraşul Luebeck, din nordul Germaniei, iar în urma atacului 9 persoane au fost rănite, dintre care 3 sunt în stare gravă.

Ochi pentru ochi… și minte pentru cuvinte

Presa este considerată un gardian al societăţii care sancţionează corupţia celorlalte puteri. În practică însă, jurnalismul rămâne uneori în urma istoriei pe care se presupune că trebuie să o scrie.

Mașina de ucis adevărul are mai multe viteze

Prima întâlnire dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, la Versailles, trebuia să marcheze 300 de ani de la stabilirea relaţiilor ruso-franceze. Însă printre politeţuri și convenienţe, Macron i-a bătut obrazul omologului său rus, acuzând presa aservită Kremlinului de propagandă.

Nu face un brutar român cât un politician român

Un eveniment tragic din Marea Britanie a fost transformat cu entuziasm de presa românească într-un prilej de spălare a imaginii de ţară.
video

Fură românii? Sau ne fură ochii?

Nu tot ce zboară se mănâncă și nu tot ce apare la televizor sau pe internet reprezintă realitatea obiectivă. Știm lucrurile acestea, dar tot...

Libertatea de exprimare – de la uz la abuz

Îmi aduc aminte bine zilele de după Revoluţia din 1989. Pe oricine ai fi întâlnit îţi vorbea despre libertate: „Acum putem spune ce gândim cu voce tare. Nu mai trebuie să șoptim. Suntem liberi!”

Când societatea nu suportă să ai o căsnicie fericită

Presa americană a luat-o complet razna când a aflat că vicepreședintele Mike Pence și-a impus să nu cineze niciodată singur cu o femeie care nu este soţia lui. Pentru ei, aceasta este o dovadă de misoginism. Pentru mine, acuzele lor sunt o dovadă de intoleranţă faţă de orice tip de valori care nu mai sunt la modă azi.

Frica și bolile pe care nu le vom avea niciodată

Fără să conștientizăm, apelăm de multe ori la presă ca la un profesor care ne predă realitatea. În domeniul sănătăţii tratăm știrile aproape ca pe niște veritabile consultaţii. Însă dacă lecţia care ni se predă e greșită și dacă ajungem să ne asumăm un diagnostic care, de fapt, nu ne aparţine?

Informarea reală este dialog

Colegilor din redacţia Semnele timpului le solicit minimum 3 surse pentru știri și minimum 2 cărţi pentru subiectele de analiză: una pro și una contra. Într-un proces normal, din lectura primelor două cărţi se va naște dorinţa de a căuta încă două, cel puţin, pentru ca distincţiile să fie mai clare. După aceea se va simţi nevoia de opinii care încearcă să concilieze taberele sau le critică, deopotrivă. Așa începe procesul documentării.

Încrederea publicului în instituţii, în trend descendent

Trăim în epoca neîncrederii. Nici instituţiile vitale pentru buna funcţionare a unei democraţii nu se mai bucură de încrederea populaţiei, iar acest fapt poate avea consecinţe imprevizibile.

Vulnerabilitatea care nu trebuie uitată

Oamenii care nu ar da niciodată un pumn altcuiva au, de obicei, o puternică prejudecată – consideră că ar recunoaște imediat individul periculos, inteligenţa criminală, mincinosul fără scrupule, infractorul, dictatorul, torţionarul, călăul etc.

Știrile false duc la închisoare sau… în Senat

Ce poate fi mai intrigant pentru americani decât descoperirea faptului că Hillary Clinton este capul unei reţele de pedofilie și ritualuri satanice? Și ce poate fi mai intrigant pentru români decât descoperirea că premierul Cioloș este fiul lui George Soros?

Atracţie fatală: Rolul presei în perpetuarea terorismului

Astăzi, mai multe publicaţii franceze cunoscute, printre care „Le Monde” și „La Croix”, dar și televiziunile BFMTV și France 24, au luat decizia de a nu mai publica fotografiile teroriștilor care comit atentate fiindcă, inevitabil, aceștia devin eroi pentru restul persoanelor radicalizate care ar putea fi astfel impulsionate să le urmeze exemplul. În Franţa, decizia a stârnit o polemică aprinsă. Este gestul unul de demnitate sau de lașitate?

România și politizarea jurnalismului

Libertatea presei figurează printre cei mai importanţi indicatori ai unui sistem democratic sănătos, dar, cu toate acestea, nu pare să stea niciodată în atenţia publicului din România.

Sociologie de troleibuz

Dacă ar exista un manual de sociologie derivată de la scaunele din troleibuz, aș fi interesată să scriu și eu un capitol. Pentru că scena la care am asistat - a câta oară? - în una dintre dimineţile trecute m-a făcut să încep să bănuiesc că ne paște o nevroză colectivă.

De ce iubesc oamenii știrile negative

Când protestatarii împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană au scandat „Presa română - o mare minciună", ei au deplâns una dintre cele două probleme majore ale mass-media: deontologia fisurată. Cealaltă, pe care nu o auzim reclamată în stradă este lipsa calităţii programelor.