presa

Informarea reală este dialog

Colegilor din redacţia Semnele timpului le solicit minimum 3 surse pentru știri și minimum 2 cărţi pentru subiectele de analiză: una pro și una contra. Într-un proces normal, din lectura primelor două cărţi se va naște dorinţa de a căuta încă două, cel puţin, pentru ca distincţiile să fie mai clare. După aceea se va simţi nevoia de opinii care încearcă să concilieze taberele sau le critică, deopotrivă. Așa începe procesul documentării.

Încrederea publicului în instituţii, în trend descendent

Trăim în epoca neîncrederii. Nici instituţiile vitale pentru buna funcţionare a unei democraţii nu se mai bucură de încrederea populaţiei, iar acest fapt poate avea consecinţe imprevizibile.

Vulnerabilitatea care nu trebuie uitată

Oamenii care nu ar da niciodată un pumn altcuiva au, de obicei, o puternică prejudecată – consideră că ar recunoaște imediat individul periculos, inteligenţa criminală, mincinosul fără scrupule, infractorul, dictatorul, torţionarul, călăul etc.

Știrile false duc la închisoare sau… în Senat

Ce poate fi mai intrigant pentru americani decât descoperirea faptului că Hillary Clinton este capul unei reţele de pedofilie și ritualuri satanice? Și ce poate fi mai intrigant pentru români decât descoperirea că premierul Cioloș este fiul lui George Soros?

Atracţie fatală: Rolul presei în perpetuarea terorismului

Astăzi, mai multe publicaţii franceze cunoscute, printre care „Le Monde” și „La Croix”, dar și televiziunile BFMTV și France 24, au luat decizia de a nu mai publica fotografiile teroriștilor care comit atentate fiindcă, inevitabil, aceștia devin eroi pentru restul persoanelor radicalizate care ar putea fi astfel impulsionate să le urmeze exemplul. În Franţa, decizia a stârnit o polemică aprinsă. Este gestul unul de demnitate sau de lașitate?

România și politizarea jurnalismului

Libertatea presei figurează printre cei mai importanţi indicatori ai unui sistem democratic sănătos, dar, cu toate acestea, nu pare să stea niciodată în atenţia publicului din România.

Sociologie de troleibuz

Dacă ar exista un manual de sociologie derivată de la scaunele din troleibuz, aș fi interesată să scriu și eu un capitol. Pentru că scena la care am asistat - a câta oară? - în una dintre dimineţile trecute m-a făcut să încep să bănuiesc că ne paște o nevroză colectivă.

De ce iubesc oamenii știrile negative

Când protestatarii împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană au scandat „Presa română - o mare minciună", ei au deplâns una dintre cele două probleme majore ale mass-media: deontologia fisurată. Cealaltă, pe care nu o auzim reclamată în stradă este lipsa calităţii programelor.

Washington Post a fost vândut. Este acesta sfârșitul presei de tipar?

Într-o mișcare surprinzătoare, proprietarul publicaţiei Washington Post a anunţat că familia sa a decis să vândă ziarul fondatorului Amazon.com, Jeff Bezos, pentru 250 de milioane de dolari. Familia lui Donald Graham deţinea ziarul din 1933.

Presa internaţională despre războiul Ponta-Băsescu

Presa internaţională dedică spaţii importante în calupul de ştiri pentru a comenta „războiul" dintre Ponta şi Traian Băsescu, sau USL şi PDL, după ce au fost revocaţi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, un vot contestat şi calificat drept „lovitură de stat" de opoziţie, scrie AFP.

Spectacolul minţii. Secretele mentalistului Gog de la „Românii au talent”

Românii care l-au privit pe „mentalistul" Cristian Gog dând tot ce a avut mai bun în spectacolul „Românii au talent" sunt încă sideraţi de ce a putut să realizeze acest tânăr și mulţi încearcă să dibuiască ce se află în spatele talentului său.

De unde mai citim știri religioase: 10 surse de referinţă

Două treimi dintre americani consideră că acoperirea mediatică a subiectelor de religie este marcată de senzaţionalism, arată un studiu al cercetătorilor din cadrul programului de Media și Religie al Universităţii Southern California care au lucrat în parteneriat cu Institutul de Politică aplicată „Ray C. Bliss", din cadrul Universităţii Akron.