religie

Contribuţia religiei la discuţia despre anxietate

O fierbinţeală rece, ca senzaţia de frig de după o arsură, îi străbate corpul la fiecare răsuflare. Simte că respiră prea scurt, prea grăbit și că respiraţia e de fapt o numărătoare inversă până la momentul în care va izbucni, se va întâmpla ceva important sau cel puţin până la momentul în care își va întoarce perna pe partea rece și va mai încerca o dată să adoarmă.

Dosarul „Revenirea” – O anchetă de 2000 de ani (VII)

La capătul unui periplu care a urmărit modul în care credinţa şi speranţa celei de a doua veniri a lui Iisus s-au manifestat în istoria bimilenară a creştinismului, ultima parte a dosarului „Revenirea” prezintă secvenţele finale care leagă această istorie de prezent: mişcarea millerită şi adventismul.

Portretul religiei, în culori știinţifice

Acum mai bine de un secol, când știinţele sociale abia începeau să studieze relaţia dintre religie și sănătate, elite sonore precum sociologul Émile Durkheim, părintele psihanalizei – Sigmund Freud – și filosoful Friedrich Nietzsche repudiau în consonanţă religia, reclamând că aceasta ar avea efecte toxice asupra indivizilor. De atunci însă comunitatea știinţifică și-a schimbat foarte mult optica. Rafinarea metodologiei și aplicarea riguroasă a imperativului empiric au conturat un profil atât de favorabil religiei, încât au transformat tușele negative într-un ecou slab al trecutului.

Rolul protestantismului în dezvoltarea culturii și civilizaţiei românești

„Din codru rupi o rămurea / Ce-i pasă codrului de ea! / Ce-i pasă lumii întregi / De moartea mea!”

„Elenismul etnic”, o nouă religie în Grecia

Peisajul religios din Grecia este în schimbare. După mai bine de 20 de ani de solicitări, guvernul grec a conferit politeismului de tip elenic antic un statut legal în baza Legii 4301/2014, care stabilește conceptul de comunitate religioasă și metodele de organizare ale acestor comunităţi.

Tot mai mulţi adolescenţi renunţă la biserică din cauza politicii

Schimbarea face parte din procesul de maturizare și este ceva obișnuit ca tinerii să își schimbe locuinţa, locul de muncă, până și prietenii. Dar se pare că a devenit ceva obișnuit și ca tinerii să regândească rolul bisericii în viaţa lor, arată rezultatele unei analize LifeWay Research.

Speranţă pentru Martorii lui Iehova din Rusia

Au trecut deja doi ani de când Curtea Supremă din Rusia a interzis funcţionarea pe teritoriul său a Martorilor lui Iehova și mai multe incidente de discriminare și violenţă au fost înregistrate împotriva acestor creștini. Recent, președintele Putin a părut să dea semnale că reprimarea s-ar putea domoli.

La ce evoluţii religioase să ne așteptăm în 2019

Anul 2018 nu a fost un an cu mari schimbări din punct de vedere religios, însă a continuat trendurile observate recent: privatizarea religiei și disoluţia bisericilor ca instituţii în ţările dezvoltate, dar o prezenţă tot mai mare a discursului religios pe scena politică. Ce ne rezervă 2019? Religion News Service a stat de vorbă cu teologi, lideri religioși și alţi experţi pentru a afla.

Dosarul „Revenirea” : O anchetă de 2000 de ani (IV)

Partea IV – Lumea în secolele XVIII-XIX

Gallup: creștere record a procentului de americani care nu cred că „religia e răspunsul”

Marea majoritate a americanilor declară că religia este importantă în vieţile lor, deși un număr record consideră că religia nu are răspunsuri la întrebările mari ale vieţii. Aceasta a fost concluzia unui sondaj Gallup făcut public în preajma sărbătorilor de Crăciun.

Este Iisus singura cale spre Dumnezeu?

Această întrebare aparent inocentă, probabil, a produs, în ultimele 2000 de ani, mai multă tulburare decât oricare alta. Ea este, de fapt, un ecou al preocupării evreilor antici de a stabili dacă Israel era, sau nu, singurul popor al lui Dumnezeu pe pământ. Reprezintă, de asemenea, ecoul istoriei care a fost martora războaielor născute din dorinţa legitimării unei zeităţi supreme.

Ţările unde tinerii sunt mai religioși decât bătrânii

În general, tinerii sunt tot mai puţin religioși decât bătrânii și este tot mai puţin probabil ca persoanele cu vârsta sub 40 de ani să se identifice cu o religie, să creadă în Dumnezeu sau să se angajeze într-o varietate de practici religioase.