Etichetă: religie

În faimosul roman realist Jurnal din anul ciumei, Daniel Defoe îmbină factualul cu imaginarul descriind contextul social cu puţin timp înainte de marea molimă abătută în 1665 peste Londra. Printre reacţiile descrise, două se situează la graniţa dintre religie și conspiraţie.

„Pentru mine, creștinismul solicită încetarea muncii în cursul zilei de duminică. Este vorba despre mult mai mult decât a merge la Biserică”.Aceasta este declaraţia Celestinei Mba, concediată de către angajator pentru dorinţa ei de a avea duminica liberă în vederea participării la serviciile de închinare.

Pe 22 noiembrie 1963, atenţia întregii lumi a fost reţinută de tragicul asasinat în care a murit președintele american J.F. Kennedy. În aceeași zi a încetat din viaţă, aproape neobservat, unul dintre cei mai influenţi creștini ai secolului XX, scriitorul și apologetul britanic C.S. Lewis.

Faimosul autor ateu Richard Dawkins a fost ales drept gânditorul de frunte al lumii, într-un vot global care a contabilizat opiniile a 10.000 de oameni din 100 de ţări. În aceeași listă de gânditori nu s-a regăsit nici măcar unul din domeniul religiei sau al eticii. Merită spus, din nou: „Gândește mai departe!“.

Modul în care este crescut un copil din perspectiva educaţiei religioase poate avea impact asupra practicării închinării. De aceea se vorbește astăzi despre problema neimplicării tinerilor în viaţa religioasă sau despre bisericile lipsite de copii și tineri. Fundamentul pe care se așază religia în viaţa unui copil sau a unui tânăr este esenţial. Rezumarea strict...

Ca părinţi creștini, cea mai importantă moștenire pe care ne dorim să o lăsăm copiilor noștri este credinţa în Dumnezeu.

Punţile par să fi fost pentru români emblema stresului existenţial. În faţa unei situaţii-limită, românul, în înţelepciunea sa populară, recomandă chiar și un pact cu diavolul, dar, spune tot românul, doar până se trece „puntea”.

Are vreun sens să aparţii vreunei religii dacă nu ai ferma convingere interioară că religia aceea este cea adevărată?

„Totul e mărginit, durerea nu.” (Mihai Eminescu, Cugetări)

Motto: „Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, când voi trimite foamete în ţară, nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor Domnului. Vor pribegi atunci de la o mare la alta, de la miazănoapte la răsărit, vor umbla istoviţi încoace și încolo, ca să caute cuvântul Domnului, și...

Indiferent ce se spune despre valoarea de predicţie a cuvintelor atribuite tradiţional lui Malraux: „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, cert este că, după consumarea a aproape două decenii din acest secol, nu știm cu adevărat încotro ne îndreptăm.

Se spune că inteligentul și cinicul Talleyrand[1], diplomat francez și preot catolic ulterior laicizat, îi spunea lui Napoleon, atunci când acesta îi cerea să conceapă un mesaj politic: „Sire, mie daţi-mi ideea, că argumentele le găsesc singur...” Dacă în politică o asemenea atitudine intelectuală dovedește cinism și lipsă de scrupule, să ne imaginăm ce consecinţe...

Imprevizibilitatea lui Iisus este una dintre cele mai memorabile trăsături ale Sale. Una care nu s-a născut însă dintr-o inteligenţă speculativă ieșită din comun, ci dintr-o perspectivă atât de diferită asupra realităţii, încât nici cei mai antrenaţi și educaţi gânditori nu o puteau întrezări. Astfel, imprevizibilitatea lui Iisus vorbește mai mult despre noi decât despre...

Dintre toate dovezile că generaţiile mai tinere trăiesc sub imperiul nesiguranţei, depresia e cea mai convingătoare. Anxietatea care, unui număr record de tineri, le însoţește trăirile zilnice conturează tabloul unei generaţii care simte o lipsă de control cvasipermanentă. În familie, la școală sau la serviciu, în relaţiile interpersonale sau romantice, tinerii simt gheara incertitudinii, care...

Vestea dispariţiei lui Charles Manson a trecut aproape neobservată în România, în timp ce, dincolo de Oceanul Atlantic, a marcat închiderea unui capitol tulburător al istoriei.

Știinţa și credinţa, ca instrumente importante în demersul cunoașterii, sunt percepute adesea într-o relaţie tensionată, din pricina cosmoviziunilor fundamental diferite care le caracterizează. Implicaţiile asupra marilor întrebări ale vieţii sunt evidente și suficiente în a-i răpi cuiva confortul indiferenţei faţă de o miză așa de mare.

Credinţa este un concept des folosit, dar rar înţeles în bogăţia semanticii sale și a implicaţiilor sale filosofice. Pentru a-i fi reprezentate fidel natura și conţinutul, credinţa creștină trebuie să depășească în mintea comunicatorului stadiul definirii prin intermediul listelor de doctrine, de crezuri, de principii morale, porunci și de ritualuri liturgice.

Juristul Kent Hansen nu are nicio datorie să scrie despre Dumnezeu. Nu face parte din sarcinile lui de șef al biroului juridic al Universităţii Loma Linda, California. Nu, el vorbește și scrie pentru că a fost găsit de Dumnezeu, pentru că este pasionat de Iisus Hristos, pentru că este convins că oricine poate trăi credinţa...

Depresia nu va putea fi niciodată cuantificată exact, fiindcă, pe de-o parte, ceea ce se vede este doar vârful icebergului și, pe de altă parte, caracterul și varietatea de forme pe care le îmbracă se ascund în spatele celor mai nebănuite forme.

Se estimează că anual sunt tipărite peste 100 de milioane de Biblii, ceea ce înseamnă peste 11.000 pe oră, adică aproximativ 3 Biblii în fiecare secundă. Aceste cifre arată impactul uriaș pe care Biblia îl are în viaţa oamenilor.

Una dintre acuzaţiile aduse religiei și credinţei este că valorile lor știrbesc pilonii principali ai demnităţii: libertate, autonomie, iubire de sine ș.a.m.d. Se afirmă că, în contrast cu aceste valori ale demnităţii, credinţa se exprimă îndeosebi pe calea smereniei. Se află oare afirmarea demnităţii și trăirea credinţei pe drumuri opuse?