Etichetă: schimbari climatice

„Știinţa și religia sunt două dintre cele mai puternice forţe de pe Pământ și ar trebui să se reunească pentru a salva Creaţia.” (Harvard Wilson)

Drumuri transformate în râuri învolburate. Linii electrice căzute. Copaci doborâţi. Case distruse. Imagini familiare celor care au mai trăit furia unui uragan, dar care lasă în urmă o neliniște adâncă. Pentru că, mai mult decât semne ale unei furtuni devastatoare, ele par vestitori ai unei lumi care se schimbă sub ochii noștri.

Un element esenţial al copilăriei mele a fost vara australiană. În primii ani de viaţă, mi-am petrecut multe veri în casă, cu aerul condiţionat reglat la volum maxim, sau răcorindu-mă în piscinele locale. Soarele arzător era o constantă a verii, fie că erau zile cu vreme umedă, pe coasta de est, sau cu vreme uscată...

Cererea globală de apă dulce va depăși oferta cu 40% până în 2030. O criză mondială de apă se profilează la orizont, în timp ce lumea își continuă cursa necugetată a unui „supraconsum vampiric”, avertizează un nou raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Te-ai luptat cu decizia de a avea copii? Sau ai știut, cu mult timp în urmă, că maternitatea este pentru tine? În urmă cu mai mult de 6 ani, m-am trezit gândindu-mă la acest subiect, fără a putea găsi un „sens” pentru decizia de a avea copii. „La baza tuturor acestor [idei] a fost cunoașterea...

Preţurile alimentelor au crescut cu 28% în 2021, iar șansele revenirii la condiţii de piaţă mai stabile în 2022 sunt slabe, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite.

Grupul Interguvernamental de Experţi privind Schimbările Climatice (IPCC), organism aflat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, și-a publicat cea mai recentă evaluare privind evoluţia climei într-un raport echivalat de secretarul general ONU drept un „cod roșu pentru omenire”.

Săptămâna trecută, Canada și Statele Unite s-au confruntat cu temperaturi extreme – un val de căldură „istoric”, „imposibil de redat în cuvinte”, după cum l-a catalogat Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din Columbia Britanică. Cel puţin 23 de ţări au înregistrat temperaturi foarte ridicate, iar specialiștii cred că asistăm la efecte neobișnuite, dar tot mai...

În plină pandemie de COVID-19 se aud voci ale specialiștilor care spun că trecem printr-o criză deloc surprinzătoare, dar și că viitorul ne-ar putea confrunta și cu alte pandemii, dacă nu vom reuși să reparăm greșelile care au dus la o creștere a transferului agenţilor patogeni de la animale la om.

Deși „Starea de urgenţă climatică” a fost adoptată de Parlamentul European ca un act simbolic, tot mai multe ţări sau chiar orașe au început să ia în serios problema. Pe 18 decembrie, orașul München a declarat stare de urgenţă climatică, iar municipalitatea spune că până în 2035 va ajunge la neutralitate climatică.

După ce an de an efectele încălzirii globale au devenit tot mai vizibile, anul 2019 a fost martorul trezirii conștiinţei ecologice a societăţii civile.

călzirea globală poate fi un subiect familiar prin frecvenţa cu care apare în presă, dar și unul străin de preocupările noastre. Fie pentru că ne simţim confiscaţi de problemele noastre cotidiene, fie pentru că plasăm talazurile unui dezastru anunţat într-un viitor îndepărtat, ale cărui note apocaliptice ne îngrijorează vag. Desigur, în ecuaţie intervine și liniștea...

Impactul negativ al schimbărilor climatice se va resimţi tot mai mult în sectorul agricol din Europa, iar producţia culturilor precum cele de grâu, porumb sau sfeclă de zahăr, dar și creșterea animalelor s-ar putea reduce la jumătate în regiunile sudice și mediteraneene până în 2050, potrivit unui raport recent al Agenţiei Europene de Mediu (AEM).

Deși un imn popular descrie cerul de deasupra orașului brazilian Porto Velho ca fiind veșnic albastru, orașul, la fel ca o mare parte din bazinul Amazonului, a fost învăluit într-o perdea densă de fum, zilele acestea. Și Sao Paolo, cel mai mare oraș al ţării, s-a cufundat în întuneric în miezul zilei, preţ de o...

Criza climatică este deja responsabilă pentru o serie de decese și va cauza în următoarele decenii malnutriţie, scăderea IQ-ului și încetinirea creșterii copiilor, potrivit raportului From Townsville to Tuvalu, realizat de cercetătorii de la Universitatea Monash din Melbourne, după analizarea a aproximativ 120 de studii cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii în Australia...

În 2050, clima de la Paris va semăna cu cea din Canberra, iar Londra va trece într-un model climatic asemănător cu Madridul. Aceste modificări, deși „frapante”, sunt proiecţii realizate pe baza celui mai optimist scenariu posibil cu privire la încălzirea globală, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea ETH Zürich.

Dacă emisiile de gaze se vor menţine pe traiectoria actuală, nivelul mării ar putea crește cu 62 până la 238 de centimetri până în anul 2100, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Bristol, care avertizează că această creștere ar avea implicaţii majore asupra planetei.

„Aș vrea să vă reamintesc că trebuie să protejăm albinele pentru propriul nostru viitor”, a declarat José Graziano da Silva, director general al Organizaţiei pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), într-un comunicat care avertizează că dispariţia albinelor reprezintă o „ameninţare serioasă” la adresa planetei.

Organizaţia Meteorologică Mondială, un organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, tocmai și-a publicat raportul anual asupra stării climei la nivel mondial, în care se subliniază că fenomenele meteo extreme au afectat 62 de milioane de oameni în 2018, dintre care 2 milioane au fost nevoiţi să se relocheze.

Era o zi ploioasă de noiembrie, în Stockholm, Suedia. Îmbrăcată cu o pelerină galbenă și echipată cu mănuși și căciulă, Greta Thunberg, 15 ani, stătea singură în faţa Parlamentului suedez cu o pancartă pe care scria: „Greva școlii pentru climă.” Astăzi, Greta conduce mișcarea Greva Tinerilor pentru Climă, care pe 15 martie organizează cel mai...

„Eh, ecologiștii nu văd decât crize”, comenta cineva pe Facebook la un articol în care organizaţia Greenpeace avertiza că depozitarea deșeurilor nucleare este o criză globală ce trebuie rezolvată urgent. Oare chiar folosim cuvântul „criză” prea lejer, pentru că nu găsim alte mecanisme de a atrage atenţia pe niște probleme cu adevărat importante? Sau chiar...