schimbari climatice

De ce să le pese creștinilor de mediul înconjurător

„Știinţa și religia sunt două dintre cele mai puternice forţe de pe Pământ și ar trebui să se reunească pentru a salva Creaţia.” (Harvard Wilson)

Om bogat, om sărac. Două roluri, același scenariu: încălzirea globală

călzirea globală poate fi un subiect familiar prin frecvenţa cu care apare în presă, dar și unul străin de preocupările noastre. Fie pentru că ne simţim confiscaţi de problemele noastre cotidiene, fie pentru că plasăm talazurile unui dezastru anunţat într-un viitor îndepărtat, ale cărui note apocaliptice ne îngrijorează vag. Desigur, în ecuaţie intervine și liniștea celor care se simt ocrotiţi financiar și geografic de răzmeriţa planetei, numai că viitorul va arăta, așa cum spunea scriitorul Christian Parenti, dacă o jumătate a planetei s-ar putea apăra de asaltul celeilalte, odată ce lupta pentru resurse va avea ca miză supravieţuirea.

Schimbările climatice afectează agricultura din UE. România ar putea aclimatiza măslinul sau bumbacul.

Impactul negativ al schimbărilor climatice se va resimţi tot mai mult în sectorul agricol din Europa, iar producţia culturilor precum cele de grâu, porumb sau sfeclă de zahăr, dar și creșterea animalelor s-ar putea reduce la jumătate în regiunile sudice și mediteraneene până în 2050, potrivit unui raport recent al Agenţiei Europene de Mediu (AEM).

Cineva trebuie să salveze Amazonul. Dar cine?

Deși un imn popular descrie cerul de deasupra orașului brazilian Porto Velho ca fiind veșnic albastru, orașul, la fel ca o mare parte din bazinul Amazonului, a fost învăluit într-o perdea densă de fum, zilele acestea. Și Sao Paolo, cel mai mare oraș al ţării, s-a cufundat în întuneric în miezul zilei, preţ de o oră, după ce fumul a ajuns deasupra lui, de la o distanţă de 3.000 de kilometri. Iar în timp ce pădurea amazoniană arde, scânteile ajung în cele mai îndepărtate colţuri ale planetei, stârnind reacţii aprinse din partea liderilor politici, a activiștilor de mediu și a oamenilor simpli sau celebrităţi.

Schimbările climatice, vinovate de încetinirea creșterii la copii și de scăderea IQ-ului

Criza climatică este deja responsabilă pentru o serie de decese și va cauza în următoarele decenii malnutriţie, scăderea IQ-ului și încetinirea creșterii copiilor, potrivit raportului From Townsville to Tuvalu, realizat de cercetătorii de la Universitatea Monash din Melbourne, după analizarea a aproximativ 120 de studii cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii în Australia și în regiunea Pacificului.

Studiu: 77% dintre orașele lumii își vor schimba drastic clima până în 2050

În 2050, clima de la Paris va semăna cu cea din Canberra, iar Londra va trece într-un model climatic asemănător cu Madridul. Aceste modificări, deși „frapante”, sunt proiecţii realizate pe baza celui mai optimist scenariu posibil cu privire la încălzirea globală, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea ETH Zürich.

Studiu: creșterea nivelului mării ar putea fi de două ori mai mare decât estimările precedente

Dacă emisiile de gaze se vor menţine pe traiectoria actuală, nivelul mării ar putea crește cu 62 până la 238 de centimetri până în anul 2100, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Bristol, care avertizează că această creștere ar avea implicaţii majore asupra planetei.

Declinul populaţiilor de albine ameninţă securitatea alimentară la nivel mondial

„Aș vrea să vă reamintesc că trebuie să protejăm albinele pentru propriul nostru viitor”, a declarat José Graziano da Silva, director general al Organizaţiei pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), într-un comunicat care avertizează că dispariţia albinelor reprezintă o „ameninţare serioasă” la adresa planetei.

Vremea extremă a afectat 62 de milioane de oameni în 2018

Organizaţia Meteorologică Mondială, un organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, tocmai și-a publicat raportul anual asupra stării climei la nivel mondial, în care se subliniază că fenomenele meteo extreme au afectat 62 de milioane de oameni în 2018, dintre care 2 milioane au fost nevoiţi să se relocheze.

Ziua în care copiii protestează pentru un viitor respirabil

Era o zi ploioasă de noiembrie, în Stockholm, Suedia. Îmbrăcată cu o pelerină galbenă și echipată cu mănuși și căciulă, Greta Thunberg, 15 ani, stătea singură în faţa Parlamentului suedez cu o pancartă pe care scria: „Greva școlii pentru climă.” Astăzi, Greta conduce mișcarea Greva Tinerilor pentru Climă, care pe 15 martie organizează cel mai mare protest al tineretului global de până acum.

Top 3 crize globale cu care ne confruntăm azi

„Eh, ecologiștii nu văd decât crize”, comenta cineva pe Facebook la un articol în care organizaţia Greenpeace avertiza că depozitarea deșeurilor nucleare este o criză globală ce trebuie rezolvată urgent. Oare chiar folosim cuvântul „criză” prea lejer, pentru că nu găsim alte mecanisme de a atrage atenţia pe niște probleme cu adevărat importante? Sau chiar suntem într-un moment de cumul al mai multor factori negativi, care, lăsaţi să continue, ne vor îngreuna semnificativ viaţa pe Pământ?

Autovehiculele și cărbunii, cauza creșterii masive a nivelului de CO2

Cantitatea de carbon emisă de cele mai dezvoltate naţiuni din lume va crește în continuare până la finele anului, după o stagnare în ultimii cinci ani, a avertizat Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA).