somn

Un cluster de studii desemnează somnul drept cel mai bun anxiolitic natural

Anxietatea și stresul sunt stări umane universale, trăite într-o oarecare măsură de toată lumea în diverse momente din viaţă. În timp ce unii sunt mai puţin predispuși la anxietate decât alţii, cu toţii ne simţim uneori efectiv epuizaţi după o zi lungă plină de încercări și necazuri. Societatea ne invită la diverse modalităţi de a reduce stresul și de a ne relaxa: un pahar de alcool, un film, o respiraţie controlată. Natura noastră are însă propriul buton de „resetare” neuronală, menită să calmeze anxietatea: somnul adânc.

Știinţa a subapreciat efectele nocive ale lipsei de somn

Laboratorul pentru Cercetarea privind Somnul și Învăţarea, din cadrul Universităţii de Stat din Michigan (MSU), a efectuat unul dintre cele mai ample studii privind somnul, dezvăluind că privarea de somn ne afectează mult mai mult decât au sugerat teoriile anterioare.

Insomnia se asociază cu un risc crescut de atac de cord și AVC

Persoanele care suferă de insomnie au un risc mai mare de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau alte afecţiuni cardiovasculare, potrivit unui studiu al cercetătorilor chinezi, publicat în jurnalul medical Neurology.

Riscul de infarct miocardic crește la persoanele care dorm insuficient sau prea mult

Durata somnului poate influenţa riscul unei persoane de a face un atac de cord, independent de alţi factori de risc cardiac, inclusiv genetici – a arătat un studiu al cercetătorilor americani și britanici, publicat recent în jurnalul Colegiului American de Cardiologie.

Telefoanele ne obosesc și ne strică dispoziţia

Fenomenul „ingerinţelor tehnologice”, adică a intruziunilor zilnice pe care oamenii le experimentează din cauza folosirii telefoanelor mobile este tot mai pregnant, iar cercetătorii de la Universitatea Tehnologică din Queensland avertizează că pe măsură ce devenim tot mai dependenţi de aceste dispozitive, suntem mai obosiţi, mai neproductivi și mai indispuși.

Lungul drum de la scepticism la entuziasm privind prevenirea bolii Alzheimer

Să-ţi fie dor de cineva care este chiar lângă tine este o experienţă dureros de familiară pentru aparţinătorii bolnavilor de Alzheimer. E simţământul apăsător de pierdere lentă a celui apropiat, care produce o confuzie împovărătoare. Iar având în vedere că incidenţa globală a bolii crește odată cu creșterea speranţei de viaţă, e de așteptat ca experienţa aceasta să lase o amprentă tot mai vizibilă asupra culturilor în care trăim.

Cum să dormi bine în era anxietăţii

Somnul este poate cel mai important, complicat și puţin înţeles mecanism fiziologic care ne ţine în viaţă. Subestimat pentru mare parte din istorie, odată cu revoluţia industrială și trecerea la iluminatul electric, somnul a început să devină o problemă tot mai mare care a dus la dezvoltarea unei întregi industrii de medicamente, suplimente, aplicaţii zen, ceasuri smart și cărţi self-help care să ne ajute să recuperăm orele de somn pierdute. Dar mai important decât recuperarea orelor pierdute este să înţelegem de ce nu ne putem permite să le pierdem în primul rând.

Studiu: credinţa în Dumnezeu ne ajută să dormim mai bine

Credinţa în Dumnezeu îi ajută pe oameni în multe feluri: reduce anxietatea, ameliorează depresia, crește simţământul sensului și dorinţa de implicare socială, ba chiar previne anumite boli ale stilului de viaţă, prin adoptarea unui comportament cumpătat. Un studiu recent anunţă însă că există o legătură bine documentată și între o credinţă solidă și un somn bun și liniștit.

Cele mai importante progrese medicale, în 2018

În așteptarea reușitelor medicale spectaculoase care să pună capăt celor mai răspândite dureri ale omenirii, e ușor să trecem cu vederea pașii mari în direcţia bună pe care știinţele medicale i-au făcut anul acesta. Despre unii dintre acești pași am scris chiar aici, la ST, și suntem gata să completăm lista făcând un sumar al celor mai notabile realizări medicale care au avut loc în anul 2018.

Studiu: Prea mult somn este la fel de dăunător ca prea puţin

Un studiu realizat de Western Brain and Mind Institute, din Canada, a confirmat o presupunere pe care oamenii de știinţă o aveau de mult timp, și anume că 7 până la 8 ore de somn în fiecare noapte sunt optime pentru performanţa creierului.

Ce câștigăm și ce pierdem prin adoptarea orei de vară

Când ne gândim la schimbarea sezonieră a orei, o facem, în general, în termeni de câștig sau de pierdere a unei ore de somn. Studiile arată însă că o schimbare relativ minoră poate avea un impact semnificativ asupra sănătăţii și bunăstării populaţiei și că pierderile ar putea depăși câștigul care a justificat iniţial acest artificiu.

Insomnia poate fi tratată prin terapie online

Tratarea insomniei prin programe de terapie online poate ameliora simptomele bolii și îmbunătăţi calitatea vieţii, dar și sănătatea fizică și psihică, au arătat într-un nou studiu experţii de la Universitatea Oxford și Northwestern Medicine.

De ce să așezi somnul pe lista de priorităţi

„Dacă mi-ai fi întrebat în dimineaţa în care m-am prăbușit: «Arianna, ce mai faci?» Aș fi spus: «Bine». Pentru că a fi mereu obosită a devenit noua normalitate.“

Studiu: Lipsa somnului crește însingurarea

Persoanele care nu dorm suficient resimt mai acut însingurarea și manifestă o tendinţă diminuată de interacţiune socială, similară celei a indivizilor cu anxietate socială, indică un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California, Berkeley, primul care arată că există o relaţie bilaterală între privarea de somn și izolarea socială.

Motive pentru care să renunţi la nopţile albe

„Ai timp să dormi după ce mori”, spune o zicală invocată adesea de cei care își pierd nopţile din varii motive. De fapt, știinţa a arătat că un somn scurt este un factor care poate indica sau chiar cauza mortalitatea prematură.

Ce să-i dai bebelușului să mănânce ca să doarmă mai bine

Alimentaţia copiilor, și în deosebi a sugarilor, este o temă care atrage dezbateri mai violente ca oricare alte teme politice de importanţă internaţională. Unele mame se angajează combativ în discuţie, deja convinse de ceea ce este mai bine și închise la informaţii noi, în timp ce alte mame sunt în căutare permanentă de noi descoperiri din lumea academică, cum ar fi că introducerea mai rapidă a alimentelor solide are anumite beneficii, printre care și un somn mai bun pentru copil.

La ce te predispui când nu dormi suficient?

Potrivit Asociaţiei Americane pentru Somn, între 50 și 70 de milioane de adulţi din Statele Unite suferă de tulburări de somn. Unul din 3 adulţi se confruntă cu insomnie pe termen scurt și aproximativ 1 din 10 suferă de insomnie cronică.

De ce copiii titanilor tehnologiei au acces limitat la device-uri

Printre cei care au stabilit un program, limitând cantitatea de tehnologie pe care copiii lor o pot consuma, sunt cofondatorul Apple Steve Jobs, cofondatorul Microsoft Bill Gates, miliardarul Mark Cuban și cofondatorul Reddit Alexis Ohanian.

Dispreţul faţă de somn e dispreţ faţă de noi înșine

Dacă ar fi să întrebi pe oricare zece dintre apropiaţii tăi dacă a dormit suficient noaptea trecută, bănuiești de pe acum ce ţi-ar răspunde?

Somn puţin, probleme multe

Trăim într-un ritm trepidant, care nu ne mai permite nici să ne odihnim suficient. Pierdem ore bune din noapte, considerând că putem face faţă oboselii. Însă chiar și o oră de somn în minus afectează negativ sistemul imunitar, potrivit unui studiu efectuat în Statele Unite și citat de Huffington Post.

Lipsa somnului suficient îngrașă

Cu cât dormi mai puţin, cu atât mai multă foame simţi în ziua următoare. Chiar dacă încercăm să ignorăm consecinţele irosirii orelor de somn, cercetările sugerează că, pe de o parte, pierdem din calitatea vieţii, iar, pe de altă parte, câștigăm kilograme nedorite.