stil de viata

Cei cărora nimeni nu le simte lipsa

„Una dintre cele mai grave boli pe lumea asta este să nu însemni nimic pentru nimeni.” (Maica Tereza) Duminică seara, televiziunile și-au întrerupt programul obișnuit...

Studiu: altruismul atenuează impactul fizic al durerii

O echipă de cercetători afiliaţi mai multor instituţii din China a descoperit că persoanele care fac fapte altruiste tind să experimenteze durerea la un nivel redus faţă de cazul în care ar avea alt gen de comportament. În lucrarea lor publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii prezintă experimentele pe care le-au efectuat cu ajutorul unor voluntari și ceea ce au descoperit prin intermediul lor. 

OMS dezvăluie o „epidemie globală” a inactivităţii fizice la adolescenţi

Din 5 tineri cu vârsta între 11 și 17 ani din întreaga lume, 4 nu fac suficientă mișcare, arată primul studiu care analizează prevalenţa sedentarismului în rândul adolescenţilor.

Studiu: Un stil de viaţă sănătos compensează riscul genetic de demenţă

Riscul de a dezvolta demenţă se diminuează cu 32% la persoanele care adoptă un stil de viaţă sănătos, chiar dacă au un risc genetic asociat acestei afecţiuni – a constatat un studiu realizat de Universitatea din Exter, în colaborare cu cercetători de la Universitatea din Michigan, Universitatea din Oxford și Universitatea din Australia de Sud.

12 luni dintr-un an: vitamina B12

Să-i spunem David; numele este fictiv, dar cazul este real. Tânăr (27 de ani), înalt (peste 1,82 cm), masiv (peste 108 kg) fără a fi gras, mai de grabă plin de muşchi dezvoltaţi prin ridicatul greutăţilor, nu fuma şi nu consuma alcool.

Studiu: variaţia semnificativă a greutăţii corporale crește riscul apariţiei demenţei

Lista de motive personale pentru menţinerea unei greutăţi normale la orice vârstă poate fi una lungă, dar un studiu al cercetătorilor coreeni vine să adauge un argument foarte puternic: creșterea sau scăderea majoră a greutăţii corporale la vârste înaintate poate reprezenta un factor de risc pentru instalarea demenţei.

OMS: grija faţă de propria persoană, cea mai bună strategie de a evita demenţa

Un stil de viaţă sănătos poate reduce riscurile declanșării demenţei, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care trasează câteva linii directoare pentru combaterea acestei probleme de sănătate tot mai răspândite la nivel global.

Treburile casnice menţin creierul tânăr

Activitatea fizică este cel mai bun lucru pe care l-am putea face pentru sănătatea noastră. Toate tipurile de exerciţii, indiferent de intensitate sau de durată, au fost asociate cu un impact pozitiv asupra sănătăţii emoţionale și mintale. Iar un nou studiu arată că până și activitatea lejeră pe care o facem prin casă ajută la menţinerea unui creier sănătos și tânăr.

Epidemia concentrării pe propria persoană

Într-un timp caracterizat de neliniști, nesiguranţe și anxietate cvasigeneralizată, manierele în care înţelegem să avem grijă de viaţa noastră emoţională și de sănătatea noastră mintală îmbracă tot mai des forma unor tendinţe care vin și pleacă în valuri, multe luând cu ele banii, timpul și speranţele noastre și lăsându-ne într-o stare cel puţin la fel de proastă ca aceea în care ne-au găsit.

Ce am pierdut când am renunţat la pământ

La începutul anilor 1900, un fermier american de rând producea destulă mâncare pentru a hrăni o familie de 5 persoane. Astăzi, un fermier american și-ar putea îndestula familia și încă 100 de persoane, în medie. Cu toate acestea, la nivel global riscăm să intrăm în imposibilitatea de a hrăni o populaţie în creștere. Cum am ajuns aici și ce ar trebui să facem pentru a ne salva la timp?

50 de alimente pentru viitorul planetei

Până în anul 2050 se preconizează că planeta va fi populată de 10 miliarde de oameni, care vor avea nevoie de o alimentaţie nutritivă din resurse tot mai puţine. Însă, sistemul alimentar actual este nesustenabil, contribuie la încălzirea globală și trebuie reformat în mod radical, avertiza un raport alcătuit de 130 de cercetători din toată lumea. Acum, organizaţia World Wildlife Fund și compania Knorr au lansat o campanie de popularizare a unei diete care să conţină „50 de alimente pentru sănătatea umană și a planetei”. Conform WWF, din anii 1970 și până în prezent s-a înregistrat un declin de 60% a populaţiilor de animale sălbatice, astfel încât acum protejarea lor nu se poate face decât prin rezolvarea factorului principal care a dus la acest declin, și anume industrializarea agriculturii și a creșterii de animale. Potrivit raportului pregătit pentru lansarea acestei campanii, 75% din ceea ce consumăm provine din doar 12 surse vegetale și 5 surse animale. Un număr de doar 3 cereale- grâu, porumb și orez – alcătuiesc în majoritatea dietelor până la 60% din caloriile provenite din plante. Lipsa varietăţii dăunează atât omului, cât și mediului, întrucât cultivarea repetată a aceluiași soi pe aceeași bucată de pământ scoate nutrienţii din sol, ceea ce duce la folosirea excesivă a fertilizatorilor și pesticidelor, care dăunează populaţiilor de insecte și mediului înconjurător. Raportul promovează adoptarea unei diete bogate în proteine vegetale, care să înlocuiască pe cât posibil consumul de carne, în special de carne roșie, care contribuie în mod disproporţionat la încălzirea climei și la deteriorarea mediului. Există deja multiple analize care arată că și din punct de vedere al sănătăţii, ar fi ideală renunţarea la carnea roșie. Un studiu realizat pe 96.000 de persoane din SUA și Canada arată că până și un consum scăzut de carne are impact negativ asupra riscului de deces, în special din cauza bolilor de inimă. Cercetătorii Universităţii Loma Linda au descoperit că până și carnea roșie neprocesată, chiar consumată rar, crește riscul de deces și boli cardiovasculare, dar în mod special atunci când este combinată cu alte tipuri de carne procesată. „În lume, sunt peste 30.000 de plante pe care le-am putea consuma. Noi mâncăm maxim în jur de 150 dintre acestea, iar să ia o mână de cereale cultivată atât de agresiv este un pericol pentru tot sistemul nostru alimentar”, punctează Maria Haga, de la Crop Trust, o organizaţie dedicată prezervării diversităţii în agricultură. Pierre Thiam este la origine din Senegal, dar acum este chef în New York. El spune că oamenii încep să realizeze cât de mare este problema și cât de mare este și varietate de alimente alternative pe care le-ar putea consuma. Un exemplu pe care îl dă este ce mânca în copilărie este „fonio” o supercereală cultivată în Africa. „Nu conţine gluten și are un indice glicemic scăzut, deci este bună pentru sănătate și crește doar în două luni și este rezistentă la secetă”, punctează Thaim. De fapt, multe din cele incluse în lista alimentelor alese de WWF pentru prezervarea sănătăţii umane și a planetei provin din Africa. Printre ele se mai numără diferite ciuperci, alge, oleaginoase și seminţe, leguminoase, cereale, fructe și legume, frunze verzi și rădăcini, dar și tuberculi și chiar cactuși. Printre criteriile de selecţie s-au numărat valoarea nutriţională, impactul asupra mediului, gustul, accesabilitatea și preţul.

Lungul drum de la scepticism la entuziasm privind prevenirea bolii Alzheimer

Să-ţi fie dor de cineva care este chiar lângă tine este o experienţă dureros de familiară pentru aparţinătorii bolnavilor de Alzheimer. E simţământul apăsător de pierdere lentă a celui apropiat, care produce o confuzie împovărătoare. Iar având în vedere că incidenţa globală a bolii crește odată cu creșterea speranţei de viaţă, e de așteptat ca experienţa aceasta să lase o amprentă tot mai vizibilă asupra culturilor în care trăim.