stil de viata

Studiu: variaţia semnificativă a greutăţii corporale crește riscul apariţiei demenţei

Lista de motive personale pentru menţinerea unei greutăţi normale la orice vârstă poate fi una lungă, dar un studiu al cercetătorilor coreeni vine să adauge un argument foarte puternic: creșterea sau scăderea majoră a greutăţii corporale la vârste înaintate poate reprezenta un factor de risc pentru instalarea demenţei.

OMS: grija faţă de propria persoană, cea mai bună strategie de a evita demenţa

Un stil de viaţă sănătos poate reduce riscurile declanșării demenţei, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care trasează câteva linii directoare pentru combaterea acestei probleme de sănătate tot mai răspândite la nivel global.

Treburile casnice menţin creierul tânăr

Activitatea fizică este cel mai bun lucru pe care l-am putea face pentru sănătatea noastră. Toate tipurile de exerciţii, indiferent de intensitate sau de durată, au fost asociate cu un impact pozitiv asupra sănătăţii emoţionale și mintale. Iar un nou studiu arată că până și activitatea lejeră pe care o facem prin casă ajută la menţinerea unui creier sănătos și tânăr.

Epidemia concentrării pe propria persoană

Într-un timp caracterizat de neliniști, nesiguranţe și anxietate cvasigeneralizată, manierele în care înţelegem să avem grijă de viaţa noastră emoţională și de sănătatea noastră mintală îmbracă tot mai des forma unor tendinţe care vin și pleacă în valuri, multe luând cu ele banii, timpul și speranţele noastre și lăsându-ne într-o stare cel puţin la fel de proastă ca aceea în care ne-au găsit.

Ce am pierdut când am renunţat la pământ

La începutul anilor 1900, un fermier american de rând producea destulă mâncare pentru a hrăni o familie de 5 persoane. Astăzi, un fermier american și-ar putea îndestula familia și încă 100 de persoane, în medie. Cu toate acestea, la nivel global riscăm să intrăm în imposibilitatea de a hrăni o populaţie în creștere. Cum am ajuns aici și ce ar trebui să facem pentru a ne salva la timp?

50 de alimente pentru viitorul planetei

Până în anul 2050 se preconizează că planeta va fi populată de 10 miliarde de oameni, care vor avea nevoie de o alimentaţie nutritivă din resurse tot mai puţine. Însă, sistemul alimentar actual este nesustenabil, contribuie la încălzirea globală și trebuie reformat în mod radical, avertiza un raport alcătuit de 130 de cercetători din toată lumea. Acum, organizaţia World Wildlife Fund și compania Knorr au lansat o campanie de popularizare a unei diete care să conţină „50 de alimente pentru sănătatea umană și a planetei”. Conform WWF, din anii 1970 și până în prezent s-a înregistrat un declin de 60% a populaţiilor de animale sălbatice, astfel încât acum protejarea lor nu se poate face decât prin rezolvarea factorului principal care a dus la acest declin, și anume industrializarea agriculturii și a creșterii de animale. Potrivit raportului pregătit pentru lansarea acestei campanii, 75% din ceea ce consumăm provine din doar 12 surse vegetale și 5 surse animale. Un număr de doar 3 cereale- grâu, porumb și orez – alcătuiesc în majoritatea dietelor până la 60% din caloriile provenite din plante. Lipsa varietăţii dăunează atât omului, cât și mediului, întrucât cultivarea repetată a aceluiași soi pe aceeași bucată de pământ scoate nutrienţii din sol, ceea ce duce la folosirea excesivă a fertilizatorilor și pesticidelor, care dăunează populaţiilor de insecte și mediului înconjurător. Raportul promovează adoptarea unei diete bogate în proteine vegetale, care să înlocuiască pe cât posibil consumul de carne, în special de carne roșie, care contribuie în mod disproporţionat la încălzirea climei și la deteriorarea mediului. Există deja multiple analize care arată că și din punct de vedere al sănătăţii, ar fi ideală renunţarea la carnea roșie. Un studiu realizat pe 96.000 de persoane din SUA și Canada arată că până și un consum scăzut de carne are impact negativ asupra riscului de deces, în special din cauza bolilor de inimă. Cercetătorii Universităţii Loma Linda au descoperit că până și carnea roșie neprocesată, chiar consumată rar, crește riscul de deces și boli cardiovasculare, dar în mod special atunci când este combinată cu alte tipuri de carne procesată. „În lume, sunt peste 30.000 de plante pe care le-am putea consuma. Noi mâncăm maxim în jur de 150 dintre acestea, iar să ia o mână de cereale cultivată atât de agresiv este un pericol pentru tot sistemul nostru alimentar”, punctează Maria Haga, de la Crop Trust, o organizaţie dedicată prezervării diversităţii în agricultură. Pierre Thiam este la origine din Senegal, dar acum este chef în New York. El spune că oamenii încep să realizeze cât de mare este problema și cât de mare este și varietate de alimente alternative pe care le-ar putea consuma. Un exemplu pe care îl dă este ce mânca în copilărie este „fonio” o supercereală cultivată în Africa. „Nu conţine gluten și are un indice glicemic scăzut, deci este bună pentru sănătate și crește doar în două luni și este rezistentă la secetă”, punctează Thaim. De fapt, multe din cele incluse în lista alimentelor alese de WWF pentru prezervarea sănătăţii umane și a planetei provin din Africa. Printre ele se mai numără diferite ciuperci, alge, oleaginoase și seminţe, leguminoase, cereale, fructe și legume, frunze verzi și rădăcini, dar și tuberculi și chiar cactuși. Printre criteriile de selecţie s-au numărat valoarea nutriţională, impactul asupra mediului, gustul, accesabilitatea și preţul.

Lungul drum de la scepticism la entuziasm privind prevenirea bolii Alzheimer

Să-ţi fie dor de cineva care este chiar lângă tine este o experienţă dureros de familiară pentru aparţinătorii bolnavilor de Alzheimer. E simţământul apăsător de pierdere lentă a celui apropiat, care produce o confuzie împovărătoare. Iar având în vedere că incidenţa globală a bolii crește odată cu creșterea speranţei de viaţă, e de așteptat ca experienţa aceasta să lase o amprentă tot mai vizibilă asupra culturilor în care trăim.

De ce se moare în 2019?

Una dintre cele mai fascinante constatări ale timpului nostru este că un om de rând dintr-o ţară dezvoltată trăiește astăzi mai mult și mult mai confortabil decât a trăit regele Ludovic al XIV-lea. Însă, chiar dacă ne flatează evoluţia, această remarcă a lui Alain de Botton nu surprinde totuși întreaga poveste, omiţând tocmai aspectele ei întunecate.

Zonele albastre. Locurile în care trăiesc cei mai longevivi oameni de pe glob

Există locuri în care oamenii ating centenarul mai frecvent decât în restul lumii. Este vorba de „zonele albastre”, după cum au fost numite de demografi, iar stilul de viaţă din aceste regiuni a fost studiat de specialiștii care au dorit să descifreze formula longevităţii acestor persoane și să afle dacă informaţiile descoperite pot fi transpuse și în alte culturi.

Drumul spre acasă

Miracolul tehnologiei moderne este preaslăvit astăzi de toată lumea. Felul în care tehnologia ne-a pus lumea la picioare, asigurându-ne că din vârful canapelei suntem în centrul universului și avem soluţii care nu cer decât să mișcăm un deget pe un ecran, ne-a cucerit iremediabil. Societatea ca întreg nu va renunţa niciodată de bună voie la confortul obţinut, ci doar va căuta să îl exacerbeze. O consecinţă directă a acestui lucru nu este doar izolarea omului în societate, ci inclusiv izolarea de Dumnezeu.

Pentru o bătrâneţe care merită trăită

„Viaţa pare scurtă.” O replică banală, dar nu și în gura cuiva care își sărbătorește cea de-a 117-a aniversare și care a străbătut la pas poteci mai lungi sau mai scurte din 3 secole diferite.

Contribuţia religiei la discuţia despre anxietate

O fierbinţeală rece, ca senzaţia de frig de după o arsură, îi străbate corpul la fiecare răsuflare. Simte că respiră prea scurt, prea grăbit și că respiraţia e de fapt o numărătoare inversă până la momentul în care va izbucni, se va întâmpla ceva important sau cel puţin până la momentul în care își va întoarce perna pe partea rece și va mai încerca o dată să adoarmă.