Simţi că iubirea ta este vidată de tehnologia binară sau că nu ţi se mai zbat fluturi în stomac? Nu oraşul subdezvoltat este de vină. Adu-ţi aminte ce făceai înainte să ai primul laptop. Cum arătau serile luminate de faţa celuilalt, la întâlnire, înainte de a se ivi licărirea hipnotică a monitorului? Dacă amintirile tale au nevoie de un mic input şi vrei să-ţi iei viaţa înapoi, citeşte aici.

Ridică privirea

Prieteni, patru sute, îi am pe toţi online

Dar eu mă simt stingher, n-aş zice că e fain.

Vorbesc cu toţi deodată în fiecare zi,

Dar nu mă știe nimeni aşa cum mi-aş dori.

Nu-i totuna ca-n faţă să îi privesc direct

Sau lista lor să curgă pe scrolluri cu efect.

M-am dat un pas în spate să-mi fac o socoteală,

Că media livrată nu-i tocmai socială.

Prin simple fascinaţii c-un mouse şi-un monitor

Ne-am priponit cu toţii în dosul uşilor.

Tehnologia e iluzie, nicicum incluzie,

Privește-o și-ai să vezi o lume în confuzie.

O lume populată de sclavi şi de roboţi,

Tehnologii pe care le stăpânim cu toţi,

Cu ponturi share-uite de tot atâţi netoţi.

Icoane, iconiţe şi banner cu promoţii,

Dăm totul free la urmă, un bit fără emoţii.

Aproape fericiţi ne declarăm formal,

Dar golul dintre noi se cască infernal.

Haideţi cu toţi să fim și azi prezenţi

Şi locul virtual se umple de absenţi.

Ne edităm profilul în mod exagerat,

Să nu ne ştie lumea de ins însingurat.

Se-ncinge tastatura de vorbărie multă

Şi cui îi pasă oare că nimeni nu ne-ascultă?

Eşti singur, dar nu-i bai, că ştii să te prefaci,

Iei şi citeşti o carte sau sporturi zici că faci.

Să ştie toată lumea că eşti un productiv

Şi timpu-i pentru tine un ţel imperativ.

De vrei să nu fii singur când toţi se-ngrămădesc,

Închide-ţi telefonul cu-un gest împărătesc

Şi nu te pierde-n liste cu alţi ca tine trişti,

Vorbeşte cu vecinii şi-ncepi să coexişti.

Eu nu mai stau la pândă prin jungla de beton,

Nu-mi mai ascund plictisul în ritmul monoton.

Şi nu mă mai împacă tăceri de protocol,

Am dat exit pe tastă cu-atâta suflet gol.

Nu mă mai vede nimeni robot inexpresiv,

Mi-e gândul la vedere, curat, în ţol festiv.

De vrei să fii tăticul de tipul lui Iared,

N-ai cum să-ţi creşti copiii cu ochii pe-un iPad,

Ia ţoacla şi-o încinge pe drumuri prin pădure,

Cu toţi ai tăi alături prin câmp de fragi şi mure.

Când lumea nu e-n parcuri, mă trec fiori de gheaţă

Când nu-s copii pe-afară, îmi trece-un nor pe faţă.

Uitate sunt altare şi stranele-s pustii,

Vorbim la telefoane, popor de sclavi dilii.

Închide-ţi telefonul, shut down și monitorul

Întinde-te la vorbă şi deapănă-ţi fuiorul

Cu oameni, câte unul, încearcă să vorbeşti

Începe sărbătoarea vieţii ca-n poveşti.

Când fata se iveşte cu-un zâmbet plin de drag

Nimic nu mai opreşte al dragostei şirag

O prindere de mână şi un sărut pe buze

O primă ceartă poate sau suflet plin de muze.

Nu-i timp de spus istorii câte în sori şi-n stele

Sunt clipe de lumină şi diamante grele.

Se vinde un computer, se dă pe verighete,

Se împlineşte dorul din visul unei fete.

Sosită este vremea să ai şi tu un rost

Să fii şi tu părinte aşa cum n-ai mai fost

Să-ţi piară somnul noaptea, deşi ai vrea răgaz

Când cuibul se goleşte, ai lacrimi pe obraz.

Să vină-acas’ mezina cu noul ei născut

Şi să ţi-l pună-n braţe să-l ţii ca la-nceput

Să-ţi fie drag cum creşte mândreţea de voinic

Şi să te simţi îndată cel mai vânjos bunic.

Sau poate într-o noapte la margine de pat

Să ţii mâna iubitei şi-n ultimul oftat

Să-i simţi inima caldă oprindu-se să bată

Sub snopii amintirii din tot ce-a fost odată.

Nimic din toate astea nimic n-ai fi avut

De n-ai fi stat să cugeţi să vezi ce-ai fi pierdut.

Închide telefonul sau orice s-ar putea

Să-ţi tulbure destinul pornit cu voia ta.

Nu-ţi risipi viaţa înţepenit pe net

Şi nu lăsa eşecul să-ţi rumege-n regret.

Nu te lăsa maşinii robit fără simbrie

Şi lumii digitale donaţii nu-i mai scrie.

Nu tasta e supremă, nici camera de chat,

Ci strângerea de mână şi ce-ai îmbrăţişat,

Ce ţi-a rămas în suflet e creditul suprem

Şi gestul de tandreţe pe care încă-l vrem.

Dezleagă chinga aspră a dragostei de sine

Şi protocolul toxic abrogă-l, nu-i de tine.

Închide telefonul şi-ntregul arsenal

Începe-ţi veşnicia acum şi-n timp real.

(traducere și adaptare după versurile clipului video de mai jos, devenit viral pe internet)