Noua configuraţie a Parlamentului European
Deși partidele proeuropene deţin majoritatea în Parlamentul European, acesta este mai fragmentat ca niciodată în urma scrutinului. Partidul Popular European (PPE) și Alianţa Progresistă a Socialiștilor și Democraţilor și-au adjudecat primele locuri, dar au suferit o înfrângere de proporţii, pierzând fiecare aproximativ 30 de locuri. Cu cel puţin 115 locuri câștigate de partidele populiste și eurosceptice, găsirea echilibrului va constitui o adevărată provocare.
„Partidul Popular European nu mai are nici rezultatele, nici puterea politică să conducă UE”, a afirmat Udo Bullmann, liderul socialiștilor din Parlamentul European, subliniind că este „nevoie de o nouă coaliţie pentru reformă”.
Acest scrutin a transmis un mesaj de forţă partidelor tradiţionale, acela că „popoarele europene cer o Europă diferită”, a susţinut Matteo Salvini, liderul formaţiunii Liga.
Eurodeputatul Manfred Weber, de la PPE, a declarat însă că partidul său nu va colabora cu extremiștii și cu „niciun partid care nu crede în spiritul european și în viitorul proiect al Uniunii Europene”.
Guvernul cancelarului austriac a fost doborât de o moţiune de cenzură
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a pierdut puterea în urma trecerii unei moţiuni de cenzură susţinute de parlamentarii sociali-democraţi și cei ai Partidului Libertăţii, la distanţă de o zi de victoria obţinută de partidul său în alegerile europarlamentare. Opoziţia a declarat că nu mai are încredere în guvern, din pricina manierei în care a gestionat scandalul „Ibiza Video”, în care a fost implicat șeful Partidului Libertăţii, partener în coaliţia de guvernare.
Premierul grec cere partidului său să se regrupeze înaintea alegerilor anticipate
Prim-ministrul grec, Alexis Tsipras, încearcă să-și mobilizeze partidul pentru alegerile naţionale anticipate, pe care intenţionează să le convoace după ce Syriza a suferit un eșec de proporţii în alegerile pentru Parlamentul European. Tsipras a recunoscut că înfrângerea a fost neașteptată, dar a cerut partidului său să-și strângă rândurile, pentru că forţa lui constă în faptul că apără „ceea ce este drept, valorile noastre, valorile facţiunii democratice și ale stângii”.
Kremlinul refuză să elibereze marinarii ucraineni
Moscova a respins apelul Tribunalului Internaţional din Hamburg de eliberare imediată a celor 24 de marinari ucraineni, pretinzând că tribunalul nu are jurisdicţie pentru strâmtoarea Kerci, unde au fost capturaţi aceștia, la 25 noiembrie 2018. Potrivit presei ruse, Kremlinul consideră că incidentul este unul de natură militară, motiv pentru care se declară în favoarea organizării unui proces în cazul marinarilor, pe care îi acuză de încălcarea apelor teritoriale.
Franţa este împotriva aplicării pedepsei cu moartea pentru cetăţenii care au sprijinit ISIS
„Franţa se opune pedepsei cu moartea aplicate în orice moment și în orice loc”, a declarat Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, după ce un tribunal din Irak a condamnat la moarte patru cetăţeni francezi. Guvernul francez a dat asigurări că va lua măsurile care se impun pentru a preveni aplicarea pedepsei cu moartea cetăţenilor săi care au luptat de partea Statului Islamic.
Rachetă rusă lovită de fulger după lansare
O racheta Soyuz, lansată cu succes și care a avut ca obiectiv plasarea pe orbită a unui satelit în cadrul reţelei ruse de navigaţie Glonass, a fost lovită de un fulger la câteva secunde după lansare. „Vremea nu reprezintă un obstacol. Noi suntem o armată care funcţionează pe orice fel de vreme”, a declarat Nikolai Nesteciuk, general în statul major al Rusiei.
Premierul israelian încearcă să evite scenariul alegerilor anticipate
„Fac tot posibilul pentru a forma un guvern de dreapta și a evita alegerile anticipate”, a declarat Beniamin Netanyahu, liderul partidului Likeud și premierul Israelului. Netanyahu i-a solicitat lui Avigdor Lieberman, președintele partidului Yisrael Beiteinu, să se alăture coaliţiei sale, pentru a nu paraliza ţara cu noi alegeri.
Papa Francisc denunţă „răutăţile” vremurilor noastre
Într-un mesaj dat publicităţii cu ocazia Zilei Mondiale a Migranţilor și Refugiaţilor, papa a denunţat „răutăţile și lucrurile urâte din vremurile noastre”, care accentuează teama de „ceilalţi”, fie ei străini, imigranţi sau persoane marginalizate. Ne este frică, pentru că nu suntem pregătiţi să ne întâlnim cu semenii noștri, într-o lume „pe zi ce trece tot mai elitistă și mai crudă”, în care cei mai defavorizaţi decontează nota de plată a conflictelor, a subliniat Francisc.
Un grup de susţinători ai președintelui american a început construirea zidului de la frontiera cu Mexicul
După ce Trump nu a reușit să convingă Congresul să-i aloce banii necesari construirii zidului de la graniţa cu Mexicul, Jeff Allen, fost militar american, a decis să pună umărul pentru a îndeplini promisiunea făcută de liderul american în campania electorală. Folosind bani strânși online de susţinătorii președintelui, Allen a început deja ridicarea unui zid privat, el fiind și coproprietar al terenului pe care se construiește zidul.
Allen, care este căsătorit cu o femeie mexicană, susţine că proiectul în care se implică nu are motivaţii rasiste, ci dorinţa de a se proteja pe sine și ţara sa de imigranţii ilegali.
Zeci de morţi în Brazilia și Congo
Departamentul Penitenciarelor din statul Amazonas, Brazilia, a confirmat că cel puţin 40 de deţinuţi au fost găsiţi morţi în 4 închisori din orașul Manaus, după o confruntare între bandele rivale din închisori, care a provocat moartea altor 15 deţinuţi cu o zi înainte. Forţele federale speciale trimise în Manaus au recâștigat controlul în cele 4 închisori.
Cel puţin 45 de morţi și aproximativ 200 de dispăruţi – acesta este bilanţul provizoriu al scufundării unei nave vechi și supraaglomerate, care transporta peste 400 persoane, în lacul Mai-Ndombe, din vestul Republicii Democratice Congo. Potrivit guvernatorului provinciei, Antoine Masamba, printre morţi se numără 11 copii, iar majoritatea călătorilor erau profesori care urmau să-și încaseze salariile.