O insulă de gheaţă s-a desprins joia trecută în Groenlanda, evenimentul fiind cel mai mare de felul acesta în ultima jumătate de secol, informează ABC News. Icebergul are aproximativ 200 de metri înălţime și 260 km pătraţi și reprezintă un sfert din suprafaţa gheţarului Petermann, unul dintre cei doi masivi de gheaţă ai Groenlandei.
Andreas Muenchow, expert în oceanografie la University of Delaware, afirmă că se aștepta ca un masiv de gheaţă să se desprindă din Gheţarul Petermann, întrucât în ultimii 7-8 ani crescuse, însă nu se aștepta ca dimensiunle acestuia să fie atât de mari. Ca elemente de comparaţie, profesorul susţine că apa stocată în gheţar echivalează cu debitul râurilor americane Delaware și Hudson timp de doi ani. „În același timp, gheţarul ar putea furniza apa de la robinet pentru întreaga Americă timp de 6 luni."
Primele 6 luni ale anului au fost cele mai calde la nivel global. Totuși, motivul central al desprinderii este curentul de apă subteran. „Nimeni nu poate spune că evenimentul a fost cauzat de încălzirea globală. Pe de altă parte, nimeni nu poate infirma", susţine Muenchow. „Curenţii oceanici calzi care circulă în jurul fiordului erodează gheţarul Petermann la o rată incredibilă, de 25 de ori mai mare decât topirea care are loc la suprafaţă", afirmă Alun Hubbard, glaciolog la University of Wales.
Scenariile cu privire la traseul gheţarului sunt diverse: se poate uni cu uscatul, se poate fragmenta în bucăţi, se poate deplasa încet spre sud, unde ar putea deveni un pericol pentru transportul maritim. Gheţarul este situat la 1.000 km sud de Polul Nord și, în cazul în care va reuși să iasă din fiord, va ajunge în Atlantic abia în următorii doi ani.