Curtea Constituţională germană, situată în oraşul sudic Karlsruhe, a fost înfiinţată în anul 1951, şi are unica misiune de a apăra Constituţia. Instituţia este alcătuită din două senate, fiecare cu câte opt judecători, numiţi de către Bundestag şi Bundesrat (cele două camere ale Parlamentului Federal). Mandatul acestora se obţine pentru o perioadă de 12 ani, echivalentul a trei legislaturi obişnuite şi nu poate fi prelungit.
Între 1951 şi 2011, Curtea a declarat neconstituţionale nu mai puţin de 457 de legi şi ordonanţe. De altfel, puterea judecătorilor este foarte mare. Deşi nu au rol politic, aceştia au ultimul cuvânt, chiar şi în cazul unor legi aprobate cu două treimi în Parlament. Dar, ca în orice alt tribunal, judecătorii devin activi doar în condiţiile în care sunt solicitaţi.
Datorită integrităţii deciziilor luate până în prezent, CCG este percepută de germani ca un zid care protejează interesele naţionale. De altfel, potrivit unui sondaj de opinie realizat în acest an de Institutul de Sondare a Opiniei Publice din Germania, două treimi dintre germani au încredere deplină în deciziile Curţii.
Astăzi, Curtea urmează să pronunţe una dintre cele mai importante sentinţe din istoria sa. Judecătorii Curţii au ultimul cuvânt în chestiunea constituţionalităţii ESM şi a Pactului Fiscal. Cu 37.000 de reclamanţi, aceasta este cea mai consistentă plângere înaintată la Curtea Constituţională, în toată istoria Republicii Federale.
Un aviz favorabil pentru participarea Germaniei la fondul de urgenţă al zonei euro, care se ridică în prezent la 500 miliarde euro, va creşte nemulţumirea în rândul populaţiei, în condiţiile în care peste jumătate dintre germani resping cele doua proiecte.