Citigroup, JPMorgan, Barclays, Royal Bank of Scotland, UBS și Bank of America au folosit modalităţi incorecte de stabilire a ofertelor pentru cursurile de schimb din 2007 până cel puţin în 2013, când autorităţile de reglementare din Statele Unite și din Europa au început să le penalizeze pentru manipularea dobânzii Libor de pe piaţa interbancară, scrie ZF. Se pare că traideri ai acestor bănci au format grupuri de chat private online, denumite „Cartelul” și „Mafia”, lansând invitaţii preferenţiale și purtând aproape zilnic discuţii pentru manipularea cursurilor de schimb și coordonarea tranzacţiilor.
„Dacă nu trișezi înseamnă că nici măcar nu încerci”, scria un trader de la Barclays într-o asemenea conversaţie privată.
O palmă de atenţionare
Mai ţineţi minte bula imobiliară din 2008? A fost un moment în care a ieșit la iveală că aproape fiecare bancă și companie financiară mare de pe Wall Street făcea parte dintr-o mare schemă ilegală, în care milioane de oameni au sărăcit și câţiva s-au îmbogăţit. Ce a urmat? Nimic. Nici măcar un singur director nu a fost acuzat, deși firmele pe care le conduceau se ocupau cu fraudă și furt. În schimb, regulatorii federali și procurorii au lăsat companiile și băncile care au îngenunchiat lumea să scape doar cu amenzi, fără ca măcar să fie obligate să recunoască vreo vină. Iar amenzile nici măcar nu au fost plătite de cei în cauză, ci au fost plătite din banii acţionarilor, scrie Rolling Stones.
Ba mai mult, acum câţiva ani, când autorităţile federale au adoptat niște reguli pentru a a-și impune o oarecare autoritate pe Wall Street, au făcut o altă concesie băncilor și au lăsat tranzacţiile cu valută străină ca excepţie de la regulă, scrie NYTimes. La vremea aceea, a fost ceva trecut repede cu vederea, însă pentru bănci a însemnat un venit de 11,6 miliarde de dolari în 2014.
Procurorul general, Loretta Lynch, care a preluat funcţia doar de o lună, a vorbit la conferinţa de presă despre „decizia istorică” de a amenda direct băncile-mamă, ca o „nouă frontieră” a eforturilor de investigare și condamnare a actelor financiare penale. Pentru bănci, asta nu va cauza niciun fel de probleme practice. Deși regulatorii americani ar fi putut să le interzică să mai desfășoare anumite activităţi, ca și rândul trecut, au obţinut în cadrul negocierii acordului dreptul de a continua operaţiunile ca de obicei. Departamentul de Justiţie nici măcar nu a condamnat pe vreunul dintre angajaţii care au organizat și participat la discuţiile online. De fapt, Bank of America și UBS au reușit chiar să evite recunoaşterea vinovăţiei pentru acuzaţii legate de comportamentul traderilor.
Blana se schimbă, dar apetitul ba
Ca de obicei, șefii nu știu niciodată ce rele fac subalternii. E, nu e chiar așa. Conform unui sondaj realizat de Universitatea de Notre Dame împreună cu firma de avocatură Labaton Sucharow, o treime dintre directorii financiari cu salarii mai mari de 500.000 de dolari pe an „au fost martori sau au avut cunoștinţe directe despre acte ilegale la locul de muncă”.
În ciuda efectelor devastatoare ale crizei financiare, atitudinea faţă de ilegalităţi în domeniul financiar, atât în SUA, cât și în Marea Britanie, pare că nu s-a schimbat deloc. „Aproape 1 din 5 respondenţi crede că în condiţii actuale, pentru a avea succes, trebuie să fii implicat într-o activitate ilegală sau neetică”, citează The Guardian. Sondajul arată că, dacă ar avea garantaţi 10 milioane de dolari și ar crede că pot scăpa nepedepsiţi, un sfert dintre executivi ar face operaţiuni de inside trading” (32%, în Marea Britanie; 24%, în SUA).
Cercetătorii, care au realizat acest sondaj și acum doi ani, spun că au observat un declin la capitolul „etică”, indiferent că este vorba despre bărbaţi sau despre femei. De ce? Răspunul este simplu. Pe de o parte, 1 din 10 respondenţi a mărturisit că a fost pus sub presiune directă să compromită standardele etice, iar pe de altă partă, aproape jumătate sunt de părere că procurorii și autorităţile regulatorii sunt ineficiente în „detectarea, investigarea și condamnarea” actelor financiare penale. Cazul de faţă arată că și atunci când le investighează și le condamnă, este vorba mai mult despre o atenţionare prietenoasă.
Până când?
Wall Street va cădea și noi toţi odată cu el. David Stockman, fondator la Heartland Industrial Partners şi care, în timpul mandatului lui Ronald Reagan, a ocupat funcţia de director al Oficiului de Management și Buget (OMB), declară: „Suntem în faza terminală a unui sistem monetar care nu este viabil, stabil sau sustenabil.” Ceea ce trăim în prezent nu se cheamă revenire economică, deoarece infuziile de lichidităţi ale băncilor centrale nu ajută de fapt economia reală, adică producţie și crearea de locuri de muncă.
Autor al cărţii Marea deformare. Coruperea capitalismului în America, bestseller NY Times, Stockman explică modul în care pomparea de bani la nivel mondial creează baloane speculative şi valuri de investiţii greşite. Acum sunt la nivel global supracapacităţi industriale, afaceri dezvoltate nesustenabil şi exploatări miniere deschise neeconomic. Ele vor intra în faza ajustării şi lichidării. „Preţurile şi profiturile vor cădea pretutindeni şi vom avea un profund val deflaţionist la scară planetară”, citează Capital.
Ce se va întâmpla când adevărata criză va lovi? Singura monedă de bază va fi aurul. Guvernele nu vor dori acest lucru, însă oamenii care vor dori să-şi protejeze avuţia vor forţa lucrurile în acest sens, chiar cu preţul unor crize politice. Este contextul în care sistemul actual bazat pe bănci cu rezervă fracţionară şi bani de hârtie va fi distrus. „Nu poţi prezice exact momentul, dar poţi cu siguranţă să fii destul de încrezător cu privire la direcţie”, a conchis Stockman.