Astfel de incidente se petrec în două ţări diferite, pe care le despart peste 1.500 km de Ocean Indian – Myanmar și Sri Lanka. Și mai surprinzător este faptul că nici una din aceste ţări nu se confruntă cu vreo ameninţare directă din partea militanţilor islamiști. Musulmanii din ambele locuri sunt, în general, o minoritate pașnică, notează BBC.
În Sri Lanka, problema cărnii halal a fost un punct nevralgic în ultima perioadă. Pentru ca o carne să fie conformă cu legea islamică (halal), ea trebuie supusă unui ritual violent, cu care budiștii nu sunt de acord. Fără să le anestezieze în prealabil, măcelarii taie gâtul animalelor cu un cuţit, astfel încât să li se scurgă tot sângele, fără a li se coagula în vene, precizează Mediafax; animalul trebuie să aibă capul întors către Mecca şi acţiunea trebuie realizată de un musulman în timp ce-i adresează o rugăciune (Bismillah) lui Allah.
De asemenea, budiștii îi acuză pe musulmani că sacrifică în abatoarele lor și vite, ceea ce e interzis prin lege în capitala ţării, vaca fiind un animal sfânt pentru budiști. În plus, budiștii sunt indignaţi și de faptul că în Sri Lanka se practică sistemul de etichetare a cărnii în funcţie de metodele de sacrificare, deși musulmanii însumează mai puţin de 10% din populaţia ţării, de 20 de milioane de locuitori. Aceste nemulţumiri au generat numeroase atacuri recente din partea Brigadei Budiste, conduse de călugări budiști, împotriva angajaţilor de la abatoarele musulmane, scrie BBC.
Situaţia din Myanmar e chiar mult mai serioasă. Aici, animozitatea contra musulmanilor e întreţinută de Grupul 969, condus de un călugăr budist, Ashin Wirathu (foto jos), care a fost condamnat în 2003 pentru incitarea la ură religioasă. Eliberat în 2012, el s-a autointitulat în mod bizar drept „Bin Laden-ul birmanez" (fosta denumire a ţării, înainte de 1989, este Burma, n.r.).
Luna martie a fost martora izbucnirii unor violenţe majore împotriva musulmanilor în orașul Meiktila (foto jos), din centrul statului Myanmar. Călugării budiști, împreună cu alţi atacatori înarmaţi cu săbii și macete, au dat foc la case, școli și moschee, scrie CNN.
Evenimentele s-au soldat cu moartea a 40 de persoane, în majoritate musulmane. Cauza incidentelor a fost identificată ca fiind disputa dintre proprietarul musulman al unui magazin de bijuterii de aur și doi vânzători budiști, petrecută cu o săptămână înainte, pe fondul dificultăţilor economice cu care se confruntă ţara.
Pe 30 aprilie, o bandă de budiști a atacat mai multe moschei și a dat foc la peste 70 de case din orașul Oakkan, după ce o fată musulmană a ciocnit cu bicicleta un călugăr budist; o persoană a murit și nouă au fost rănite în urma conflictului dintre budiști și musulmani care a urmat, conform Asia One.
Cum de ucid călugării budiști – maeștrii non-violenţei?
Dar cum de recurg călugării budiști la un asemenea comportament violent? Principiul non-violenţei este fundamental pentru doctrina budistă, conform cărţii lor sfinte, Dhammapada, o colecţie de afirmaţii atribuite lui Buddha. Primul vers al cărţii afirmă că o persoană e constituită din suma gândurilor sale. „Dacă un om vorbește sau acţionează pe baza unui gând rău, durerea îl va urmări așa cum roata urmează piciorul boului care trage căruţa".
Primul din cele cinci principii fundamentale ale budismului, obligatorii pentru călugări și încurajate în rândul laicilor, este acela de a se abţine să ucidă orice creatură. Unul dintre obiectivele meditaţiei budiste e acela de a produce o stare de „bunătate iubitoare" faţă de toate fiinţele. Al cincilea vers al Dhammapadei afirmă că „ura nu încetează niciodată prin ură, ci ura încetează prin dragoste: aceasta este o lege veșnică".
Pe de altă parte, și în învăţăturile creștine, pacifismul ocupă un loc important: „Iubiţi pe vrăjmașii voștri și rugaţi-vă pentru cei ce vă persecută", spunea Iisus în Predica de pe Munte. Însă aceasta nu i-a împiedicat pe creştini să cadă în ispita violenţei crunte atunci când Biserica s-a bucurat de sprijinul statului. Călugării budişti par să repete astăzi aceeaşi greşeală dramatică. Fiind legitimaţi de împăraţii din ţările lor (care, la rândul lor au dorit să profite de faptului că monahii budişti se bucură de adeziunea maselor care le apreciază viziunea morală), călugării recurg la gesturi care îşi găsesc o paralelă creştină în perioada cruciadelor.
Cruciaţii creștini sau militanţii islamiști, convinși de superioritatea viziunii lor despre lume și viaţă, au considerat că protejarea și avansarea ei e cea mai importantă datorie a lor. Având puterea statului de partea lor, au recurs la violenţă în acest scop, justificându-și acţiunile în numele unor principii înalte. Liderii budiști nu fac excepţie de la acest fenomen.
Unul dintre cei mai renumiţi împăraţi din istoria statului Sri Lanka a fost Dutugamanu, a cărui acţiune de unificare a insulei, în sec. al II-lea î.Chr., e relatată într-o cronică importantă, numită Mahavamsa. Se spune că și-a așezat o relicvă budistă în sabie și a luat 500 de călugări cu el într-un război împotriva unui împărat ne-budist. Dutugamanu a câștigat războiul; după vărsarea de sânge care a avut loc, călugării l-au consolat: „Cei uciși erau ca niște animale; tu, împărate, vei face credinţa budistă să strălucească".
În același timp, conducătorii statului birmanez, cunoscuţi sub numele de „împăraţi ai neprihănirii", și-au justificat războaiele în numele a ceea ce ei socoteau a fi „adevărata doctrină budistă".
În Japonia, numeroși samurai erau devotaţi filozofiei budiste Zen, însă acest lucru nu i-a împiedicat să ucidă, afirmând că acest lucru reprezintă chiar un gest de compasiune, dacă persoana în cauză ar urma să comită o crimă. Acest raţionament a ieșit la iveală și cu ocazia mobilizării japonezilor în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial.
În prezent, unii călugări budiști își folosesc autoritatea morală într-un cu totul alt scop. Natura exactă a relaţiilor dintre extremiștii budiști și partidele de guvernare din ţările lor nu este foarte clară. Cu toate acestea, unele indicii mai ies din când în când la suprafaţă. Spre exemplu, în cadrul ceremoniei recente de inaugurare a școlii religioase Brigada Budistă, fratele președintelui ţării și totodată Secretarul Apărării din Sri Lanka, Gotabhaya Rajapaksa (foto sus), a făcut referire la călugări ca fiind aceia „care ne protejează ţara, religia și neamul", luându-le astfel apărarea în mod public călugărilor violenţi, scrie Huffington Post.
Deși reprezintă o majoritate, atât în Sri Lanka, cât și în Myanmar, numeroși budiști împărtășesc sentimentul că religia lor este ameninţată, în special de musulmani Iar dacă islamicii radicali folosesc violenţa extremă în acţiunile lor, budiștii consideră că e timpul să-și apere identitatea ameninţată folosind aceeași armă.