Studiul a arătat că pentru bărbaţi, vârsta de peste 40 de ani sau sub 25 de ani poate reprezenta un criteriu de discriminare şi un impediment pentru obţinerea unui loc de muncă. La femeile de peste 40 de ani, vârsta este, de asemenea, un criteriu de discriminare atunci când este vorba de selecţia pentru ocuparea unui loc de muncă.
O altă concluzie a fost aceea că unul din trei angajaţi nu ar acţiona în niciun fel dacă ar fi discriminat la locul de muncă. Mai puţin de unul din zece români s-ar adresa unui avocat în cazul în care ar fi discriminat la angajare sau la locul de muncă, notează Agerpres.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Egalitatea la angajare şi la locul de muncă. Campanie de informare şi conştientizare în vederea schimbării atitudinii sociale şi stereotipurilor la angajare şi la locul de muncă". Proiectul a urmărit informarea şi conştientizarea în rândurile angajaţilor şi angajatorilor din România astfel încât, pe termen lung, să se îmbunătăţească nivelul de înţelegere a cauzelor şi efectelor discriminării pe piaţa muncii.
Campania a debutat în luna ianuarie a acestui an şi a vizat combaterea discriminării faţă de principalele grupuri vulnerabile: persoanele cu vârste peste 40 de ani, femeile, minorităţile etnice, persoanele cu dizabilităţi sau boli.
Un studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (2009) arată că româncele angajate în instituţiile de stat primesc salarii mai mici decât bărbaţii, chiar dacă ocupă aceleaşi posturi şi au aproximativ aceeaşi experienţă. Diferenţierile nu se menţin doar la capitolul salarial, ci apar şi în privinţa ocupării unor funcţii de conducere sau a posibilităţilor de avansare către posturi mai bine plătite. Numărul româncelor care reuşesc să pună pe picioare propria afacere este de patru ori mai mic decât acela al bărbaţilor.
Românii întâmpină însă probleme şi atunci când este vorba să găsească un job în vreuna din ţările membre UE, în ciuda faptului că România este membră cu drepturi depline începând din 1 ianuarie 2007. „La trei ani de la aderare, cetăţenii români întâmpină restricţii în ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă în nouă ţări membre ale Uniunii. Restricţiile privesc, în general, limitarea accesului cetăţenilor români la doar câteva grupe de meserii din ţările respective sau la înăsprirea condiţiilor de acordare a permiselor de muncă pentru cetăţenii românii", declara deputatul liberal Virgil Pop, în aprilie a.c.