Între 6 și 7 procente din populaţia întregii Românii trăiește cu mai puţin de 7,69 lei pe zi, fiind încadrate conform sistemului de măsurare al Băncii Mondiale la categoria „sărăcie extremă”. Ţara noastră este a zecea din lume ca procent din populaţie care trăiește la limita subzistenţei.
Peste 1 milion de români trebuie să își asigure traiul zilnic dintr-un venit care nu ar ajunge nici măcar pentru a-și cumpăra o caserolă de pui. Din 7,69 lei pe zi, 1 milion de români ar trebui să își plătească apa, canalizarea, gazele, electricitatea, hrana, îmbrăcămintea, școlarizarea, sănătatea și recreerea, toate elemente care ţin de traiul civilizat. Evident, nu și-l permit. Prin urmare, într-un top mondial al sărăciei extreme, România stă mai bine doar decât o mână de ţări africane (Zambia, Togo, Niger, Burkina Faso, Coasta de Fildeș), central și sud americane (Honduras și Bolivia) și două asiatice (Bangladesh și Filipine).
Circa 4,78% din familiile române care au copii nu și-au trimis copilul la școală niciodată până la 14 ani, arată Raportul Bianual al Băncii Mondiale privind Sărăcia şi Prosperitatea Comună, intitulat „Asamblarea pieselor din puzzle-ul sărăciei”. Aproximativ 1,63% din familiile din România nu au electricitate. O treime (33,43%) dintre casele din România nu au instalaţii sanitare și nu mai puţin de 29,76% nu au nici măcar acces la o sursă de apă potabilă.
Veștile globale ar trebui să fie totuși bune. Raportat la anul de referinţă 1990, nivelul sărăciei extreme a scăzut, de la aproximativ o treime din populaţia lumii la aproximativ o zecime, în condiţiile în care datele Băncii Mondiale compară anul 2015, cel mai recent studiat, cu anul de referinţă. Însă nici restul lumii nu o duce mult mai bine. În 2015, peste 1,9 miliarde de persoane (26,2%) din populaţia lumii trăia cu mai puţin de 3,20 dolari pe zi, în timp ce aproape 46% din populaţia lumii trăia cu mai puţin de 5,5 dolari pe zi. Iar sărăcia continuă să crească în unele ţări subsahariene, la fel cum se întâmplă și în ţările afectate de război.
Banca Mondială a fost nevoită să avertizeze că ritmul de scădere a sărăciei extreme a încetinit, ceea ce este o provocare crescândă pentru scopul asumat de instituţie, de a pune capăt sărăciei extreme până în anul 2030.
Tot luna aceasta, Banca Mondială publica Indexul Capitalului Uman, un raport care măsoară potenţialul oamenilor din 157 de ţări. Scorul României – de 0,6 – înseamnă că nou-născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% când vor crește, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie și sănătate de o calitate adecvată. Între 2012 și 2017, valoarea HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60.