Etichetă: romania

România se află printre ţările europene cu cel mai ridicat consum de alcool pe cap de locuitor, cu echivalentul a 12,3 litri de alcool pur consumaţi anual de fiecare persoană cu vârsta de cel puţin 15 ani, potrivit datelor OCDE pentru anul 2023, faţă de media de 8,5 litri a ţărilor OCDE. O incursiune în...

Psihologii o numesc „neajutorare învăţată”. Românii îi spun „atâta s-a putut”. Ambele expresii descriu același fenomen: oboseala de a mai crede că efortul tău contează.

Judecând după titlurile din presa ultimelor două săptămâni, România pare complet pregătită pentru o discuţie despre păcat.

Sărăcia are multe capete, unele mai hidoase decât altele, și poartă straie diferite în colţuri diferite ale lumii, dar rămâne mereu un dușman de temut – atât pentru cei care se tem să nu-i treacă nedorita graniţă într-o zi, cât și pentru cei care se află deja în tentaculele ei pentru un timp nedefinit.

Cred că oricărui român i s-a întâmplat la un moment dat să constate, la întâlnirea cu un occidental, că interacţiunea lor ar putea fi îmbunătăţită dacă el însuși ar manifesta o mai mare deschidere, așa cum o manifestă străinul.

Oricât de mult ne-am ascunde, sunt zile care ne surprind cu sentimentul copleșitor că viaţa noastră, deși frumoasă și de invidiat, duce lipsă de ceva esenţial

Anul 1989 a fost anul marilor schimbări sociale şi politice în Europa. A fost mai mult decât finalul unui mileniu. În accepţiunea lui Francis Fukuyama, a marcat „sfârșitul istoriei” – lumea intra în perioada ei de maturitate deplină, prin victoria democraţiei liberale.

Oamenii care nu ar da niciodată un pumn altcuiva au, de obicei, o puternică prejudecată – consideră că ar recunoaște imediat individul periculos, inteligenţa criminală, mincinosul fără scrupule, infractorul, dictatorul, torţionarul, călăul etc.

Ar putea fi ceea ce s-a întâmplat în Turcia „povestea viitorului nostru”? E o întrebare la care trecutul ne ajută să găsim răspunsuri, livrându-ne cifre și istorii prea puţin liniștitoare.

În Europa, creștinismul, până nu demult un factor de stabilitate al culturii europene, nu mai este prezent în spaţiul public contemporan.

Anul 1989 a schimbat nu doar ţările din fostul lagăr comunist, ci și lumea. Geopolitic și economic, cultural și religios, anul 1989 a fost un punct de inflexiune, care a schimbat sensul relaţiilor la nivel internaţional, cu efecte directe asupra tuturor domeniilor vieţii.

A oferi copilului (la masă sau în diferite ocazii speciale) o înghiţitură de alcool nu e un obicei atât de rar pe cât am crede, și nu doar în România. Chiar dacă părinţii cred că un debut controlat al consumului protejează de excesele de mai târziu, realitatea este că degustarea alcoolului în copilărie generează riscuri...

După ce părea să fi ţinut situaţia sub control în timpul primului val, Europa redevine centrul pandemiei. De la 15.000 de cazuri noi de COVID-19 și 300 de decese pe zi, cât înregistra în luna iulie, Europa a ajuns la 253.000 de cazuri și aproape 2.500 de decese pe zi. În aceste condiţii, măsurile restrictive...

În primul rând, prin sinceritatea dorinţei de schimbare. Sinceritatea schimbă nu doar natura motivelor cuiva, ci și intensitatea cu care acestea influenţează conștiinţa, voinţa și creativitatea unei persoane.

După ce autorităţile au anunţat o relaxare a restricţiilor, așteptăm ziua de 15 mai cu sufletul la gură, poate chiar cu planuri de a recupera ultimele crâmpeie ale unei primăveri confiscate.

În 2017, România a avut un număr de 121.250 de absolvenţi de facultate, plasându-se pe locul 8 în Uniunea Europeană, iar peste 27% dintre absolvenţii de studii superioare au studiat drept, administraţie și afaceri, potrivit datelor Eurostat.

România înregistrează mai multe recorduri negative în materie de sănătate, potrivit raportului anual „Starea sănătăţii în Uniunea Europeană”, publicat de Comisia Europeană.

Pe fundalul unei eroziuni democratice la nivel internaţional, care s-a accentuat în ultimul deceniu, România a intrat în topul celor 10 ţări din lume în care democraţia a regresat semnificativ (în 2017 și 2018), potrivit studiului „Starea globală a democraţiei 2019”.

România a coborât încă o poziţie faţă de 2018, ajungând pe locul 45 într-un clasament al calităţii vieţii și bunăstării sociale, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2019, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative. Scorul României o plasează în a treia categorie din clasament, după ţări ca Argentina, Bulgaria și Mauritius, arată studiul.

În primele 9 luni ale anului 2019 s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 6 ani, pentru care există date lunare defalcate în baza de date a Institutului Naţional de Statistică, arată o analiză realizată de Edupedu.ro.

Anual, în România sunt diagnosticate 400 de cazuri noi de cancere pediatrice, incidenţa fiind de 10 cazuri la suta de mii de copii, iar rata medie de supravieţuire este de 69,1%, cu 10% mai mică decât media ţărilor din Europa de Vest, potrivit studiului Supravieţuirea Copiilor cu Cancer din România, prezentat de Societatea Română de...