Practica prostituţiei sacre încă se păstrează în unele colţuri ale lumii. Preoţi păgâni sau lideri de secte stăpânesc și manipulează mintea credulilor, implicându-i în practicarea unor tradiţii orgiace.
India continuă să fie un teritoriu al vechilor practici religioase şi al tradiţiilor culturale care, în lumea civilizată, sunt considerate încălcări inacceptabile ale drepturilor omului. Christian News Today.com atrăgea atenţia, în septembrie 2010, asupra persistenţei vechilor practici religioase Devadasi. Acestea ascund, de fapt, o formă de prostituţie sacră căreia îi cad victime fetiţe ce nu au atins încă vârsta pubertăţii. Termenul „Devadasi“ înseamnă „slujitoare a lui Dumnezeu“ şi este folosit pentru a descrie practica de a „căsători“ fetiţe cu diferite zeităţi locale.
De exemplu, în oraşul Dharwad, din statul Karnataka (India), fete cu vârste foarte mici sunt măritate, în fiecare an, cu zeitatea Yellamma. Ajunse la templu, fetele devin în realitate obiecte de satisfacere sexuală a preoţilor, a celor care lucrează la templu, precum şi a oamenilor bogaţi şi influenţi care îşi permit să achite taxele cerute. O fată „Devadasi este dedicată pe viaţă slujirii zeităţii templului şi nu are nicio şansă de scăpare. Dacă încearcă să scape, societatea nu o primeşte înapoi.“ Odată ajunsă la templu, e limpede că nu se va mai putea căsători niciodată şi nu va mai putea avea o familie. De fapt, acest sistem religios ascunde, sub pretextul închinării faţă de zeităţile locale, o formă de prostituţie infantilă.
Banii pe care îi câştigă o fată Devadasi ajung la părinţii ei şi, de multe ori, aceştia acţionează ca nişte proxeneţi, găsind clienţi interesaţi de servicii sexuale. „Când adolescentele ajung la pubertate, virginitatea le este scoasă la licitaţie în comunitatea locală, iar cel care oferă cei mai mulţi bani le câştigă pentru o noapte“, notează Mediafax. În plus, din cauza acestei forme de prostituţie sacră, prevalenţa HIV în comunităţile respective este foarte mare.
Conform unui raport al Comisiei Naţionale pentru Drepturile Omului, din India, multe dintre fetele care sunt introduse în acest sistem reuşesc să fugă de la templu şi migrează spre marile oraşe, unde practică în continuare prostituţia. Un studiu[1] care a debutat în 1990 relevă că 45,9% dintre fetele Devadasi ajung prostituate. Practica este larg răspândită în sudul Indiei, în special în statele Karnataka, Maharashtra, Tamil Nadu şi Andhra Pradesh.
Există legi care caută să prevină şi să împiedice menţinerea acestor tradiţii locale. Oricine este prins că încurajează şi participă la ceremoniile Devadasi poate primi până la trei ani de închisoare şi o amendă de până la 2.000 de rupii. În ciuda interdicţiei, aflată în vigoare încă din anul 1934 şi reînnoită în anii ’80, în India numărul fetelor Devadasi ajunge la circa 450.000. Sclavia sexuală nu este limitată la India, ci apare şi în unele ţări africane. Este cazul Ghanei, de exemplu. Tradiţia Trokosi (cuvânt care, în traducere, înseamnă „sclavul zeilor“) reprezintă o practică religioasă şi culturală prin care fetele tinere, majoritatea virgine, ajung să fi e sclave exploatate sexual, pentru a ispăşi în felul acesta posibilele crime şi păcate ale rudelor.
Conform unor estimări din 1997, 5.000 de fete şi femei erau ţinute captive în 345 de „lăcaşuri sfi nte“, fiind exploatate sexual. Cazuri izolate de prostituţie sacră se întâlnesc şi în lumea occidentală. Secta „Copiii lui Dumnezeu“, apărută prin anii 1960 în California (SUA), este un astfel de exemplu. Unele dintre membrele grupării practicau prostituţia sacră ca formă de evanghelizare, susţinând că în felul acesta le arată oamenilor dragostea lui Dumnezeu şi, totodată, câştigă noi convertiţi. David Berg, liderul sectei, spunea că aceste femei care îşi ofereau trupul pentru propovăduirea iubirii erau „pescăriţe“ în sensul versetului 17 din Evanghelia după Matei, capitolul 4, unde Iisus îi cheamă pe apostoli să fie „pescari de oameni“. În prezent, gruparea este cunoscută sub numele de Familia Mondială.