Schimbare de trend în privinţa prostituţiei

106

Un studiu al unui think-tank american arată că deși prostituţia rămâne o meserie profitabilă, tot mai puţine femei o practică (în SUA). În parte pentru că oamenii și-au liberalizat valorile morale și practică sexul „liber", în parte fiindcă piaţa muncii s-a deschis ca niciodată faţă de femei, iar ele nu mai sunt nevoite să apeleze la cea mai veche meserie din lume.

O investigaţie în industria serviciilor sexuale din opt mari orașe americane a permis think-tank-ului Urban Institute să arate cam cât de bine o poate duce un „pește". Nu mai puţin de 33.000 de dolari pe săptămână. Atât câștigă unii intermediari ai serviciilor sexuale din Atlanta. Pe săptămână. Însă deși încă bănoasă, industria (predominant subterană) a sexului pentru bani o duce din ce în ce mai rău.

Potrivit raportului comandat de Departamentul american de justiţie, în cinci din șapte orașe, incidenţa prostituţiei a scăzut între 2003 și 2007. În al optulea oraș Kansas City, Missouri, datele au fost insuficiente pentru o concluzie. Însă în Washington, scăderea vizibilă a fost de nu mai puţin de 34 de procente.

Analiștii de la The Economist au încercat să intuiască și un motiv pentru această scădere. „Cererea pentru sex probabil că nu se schimbă de-a lungul timpului, însă alte lucruri se schimbă. Acum un secol, când moravurile erau mai stricte, prostituţia era mai răspândită și mai bine plătită. Cererea din partea bărbaţilor pentru sexul comercial era mai mare, fiindcă cel necomercial era mai greu de obţinut — fiindcă nu exista o cultură hook-up pe vremea aceea. Femeile erau atrase de prostituţie în parte pentru că oportunităţile lor de angajare erau reduse. Și cereau salarii mari în parte, fiincă stigmatul social era foarte puternic."

Raportul Urban Institute face lumină și în privinţa altor aspecte foarte interesante. Unul este acela că internetul a facilitat foarte mult prostituţia. Clienţii sunt mai ușor de racolat pe net și mai greu de identificat de către poliţie, iar posibilităţi de a negocia preţurile sunt semnificativ mai mari.

O istorie comprimată a prostituţiei în România

Prin noul Cod Penal care a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, practicarea prostituţiei în România nu mai este considerată infracţiune, ci doar contravenţie, fiind pasibilă de amendă, la fel ca traversarea pe roșu. Aceasta în condiţiile în care, în sepembrie 2009, 56% dintre românii intervievaţi în cadrul unui studiu al eResearch Corp, citat de realitatea.net, se declarau în favoarea legalizării prostituţiei.

Primele relatări despre prostituţie, în România, au apărut la 1643, notează revista Historia. Dar primele case de toleranţă au apărut abia în secolul al XX-lea. Ulterior, meseria blamată a ajuns să fie acceptată ca un rău necesar, dar și impozitată. În timpul lui Carol al II-lea, prostituţia cunoaște un apogeu al practicii, profitabilităţii, dar și al susţinerii politice. „Printre patronii caselor de toleranţă se număra chiar şi Gabriel Marinescu, prefectul Poliţiei Capitalei."

Odată cu instaurarea comunismului însă, lucrurile s-au schimbat. „Prostituatele prinse în fapt erau imediat trimise în fabrici", scria Florin Sinca. „Multe prostituate rămâneau însă în serviciul şefilor comunişti şi numai aparent angajate în vreo fabrică. Prin anii '65-'70, când prostituţia nu se mai practica la scară largă, tinerele care în urmă cu două-trei decenii îşi făceau hatârul prin locuri rău famate erau acum muncitoare cu vechime. Se vorbea pe la colţuri despre ele şi puţini ştiau care fusese meseria lor înainte. Deveniseră femei respectabile, cu familie şi copii, doar Securitatea le mai folosea arareori, în diferite misiuni."

Revenind în prezent și privind la schimbările prin care trece societatea astăzi, inclusiv experimentele privind incriminarea sau dezincriminarea prostituţiei, se conturează o schemă complexă, în care soluţiile nu sunt exclusiv rele, nici exclusiv bune. Deși îi datorăm diminuarea incidenţei prostituţiei, cultura hook-up nu contribuie la dezvoltarea morală a indivizilor. Însă e foarte probabil ca nici scoaterea în afara legii a prostituţiei să nu aibă acest efect. Moralitatea este însă un factor de care legislativul ţine cont prea puţin atunci când decide și pare să devină o zonă tot mai greu accesibilă publicului larg. Poate că un exerciţiu de imaginaţie ar fi util: Câţi dintre noi și-ar încuraja copiii să se prostitueze? Și dacă alor noștri nu le-am permite, ce spune despre noi dacă i-am lăsa pe ai altora?

Sursa foto: wikimedia

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.