Presa rusă a publicat recent scrisoarea trimisă patriarhului, în care Kalaşnikov se arată îngrijorat de consecinţele pe care le-a adus invenţia sa. „Durerea mea este de nesuportat: Dacă arma mea a răpit viaţa unor oameni, înseamnă că eu, Mihail Kalaşnikov, fiu de ţăran, creştin ortodox, sunt responsabil de moartea acestor oameni, chiar dacă erau duşmani?” se întreba Kalaşnikov în scrisoarea datată 7 aprilie şi citată de cotidianul Izvestia.
„Cu cât trăiesc mai mult, cu atât această întrebare îmi sfredeleşte creierul şi mă întreb de ce Dumnezeu le-a permis oamenilor astfel de invidii, lăcomii şi agresiuni diavoleşti”, explica el.
Kalaşnikov, care a murit pe 23 decembrie 2013, la vârsta de 94 de ani, a mărturisit că se simţea vinovat pentru fiecare persoană care a fost ucisă din cauza puştii proiectate de el. Paradoxal, el a trăit ca un ateu întreaga viaţă, cu toate că fusese botezat în copilărie după tradiţia ortodoxă. Prima intrare conştientă în biserică, la vârsta adultă, a avut loc la vârsta de 91 de ani, când s-a şi botezat după ce şi-a exprimat pocăinţa faţă de păcatele din viaţa sa.
Scrisoarea trimisă de Kalaşnikov nu depăşeşte însă surpriza oferită de răspunsul din partea Patriarhiei Ortodoxe, care pare a nu ţine cont de porunca: „Să nu ucizi”. „Biserica are o poziţie clară în această problemă: când armele sunt folosite pentru apărarea patriei, biserica sprijină atât inventatorii, cât şi soldaţii care le folosesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Ruse.
Arma de asalt Kalaşnikov AK-47, inventată în 1947, a devenit simbolul luptei pentru independenţă şi se află pe numeroase drapele, printre care cel al Mozambicului sau al mişcării şiite libaneze Hezbollah.